Parlamentul European a convenit să consolideze protecția jurnaliștilor împotriva supravegherii guvernamentale, ca parte a proiectului de Lege europeană pentru libertatea presei.
Așa cum a fost propus, inițial, în septembrie anul trecut, legea ar fi interzis supravegherea jurnaliştilor și a familiilor acestora – și ar fi interzis utilizarea programelor spion care le vizează dispozitivele – cu excepția cazurilor când există „o cerință imperativă în interesul public” sau „din motive de securitate națională”.
În versiunea modificată a legislației adoptate de europarlamentari, legislația include acum ceea ce este de fapt o interdicție generală a utilizării programelor spion în interiorul UE: „Programele spion care oferă acces nelimitat complet la datele personale, inclusiv la datele sensibile, pe un dispozitiv ar putea afecta însăși esența dreptului la viață privată și, prin urmare, nu ar trebui în niciun caz considerată necesară în temeiul dreptului Uniunii.” Negocierile dintre Legea europeană pentru libertatea presei a fost propusă în urma mai multor incidente în care jurnaliştii păreau să fi fost pirataţi în circumstanţe cu conotații politice în statele membre ale UE, inclusiv în Ungaria, Spania şi Grecia.
A fost un demers inedit pentru Comisia Europeană, care de obicei lasă inițiativa la nivelul statelor membre atât în ceea ce privește reglementarea mass-media, cât și legile care afectează securitatea – considerată în general o chestiune de suveranitate pentru fiecare stat membru. Pe lângă prevederile sale existente care stabilesc pluralitatea mass-media prin abordarea monopolurilor și a proprietății de stat, versiunea legii agreată de europarlamentari urmărește, de asemenea, să protejeze conținutul jurnalistic de deciziile arbitrare de eliminare de către platformele online.