Lectura de duminică: biserica cu spioni

O clădire cu dublă guvernare - seculară din partea Rusiei și ecleziastică din partea Bulgariei. Acesta este statutul bisericii mitropolitane „Sf. Nicolae Făcătorul de Minuni”. Un acru de pământ din centrul Sofiei spune povestea unui secol de dispute care se termină cu o poveste de spionaj.

Biserica Rusă „Sfântul Nicolae” din Sofia și-a închis porțile în septembrie. Acest lucru a fost clarificat printr-un mesaj al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, după ce Bulgaria a expulzat trei dintre preoții lăcașului de cult din cauza spionajului.

„Vechiul templu rusesc, care a servit mulți ani drept loc de rugăciune pentru ruși și bulgari, va fi acum închis”, se arată în anunț. Ministerul rus de Externe subliniază că responsabilitatea pentru degradarea relațiilor bilaterale revine în întregime părții bulgare.

Reacția tranșantă a Bisericii Ortodoxe Ruse vine după decizia Agenției de Stat pentru Securitate Națională (DANS – Dǎržavna Agencia Nacionalna Sigurnost) de a expulza trei dintre reprezentanții săi din Sofia.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Bulgaria încearcă să rupă relațiile dintre cele două biserici ortodoxe. Iar, potrivit ambasadorului rus Eleonora Mitrofanova, „nimeni din Moscova nu va întreprinde acțiuni în oglindă împotriva Bisericii Ortodoxe Bulgare”.

Scandalul din jurul alungării preoților de la „Sfântul Nicolae” din Sofia a luat amploare recent, dar folosirea acestei biserici pentru spionaj și activități subversive nu este un lucru nou în istoria Bulgariei. O demonstrează studiile cercetătorilor bulgari în arhivele sovietice din ultimii ani.

Documente din fondul personal al generalului Georgy Karpov, precum și colecția „Eseuri despre istoria informațiilor ruse” aruncă lumină asupra acestei activităţi antistatale desfăşurate în clădirea de cult, în trecut. Potrivit acestora, mitropolitul Stephan, șeful Bisericii Ortodoxe la acea vreme, a devenit o țintă a informațiilor sovietice și, mai precis, a departamentului de externe al NKVD, în 1943. Motivul este că Stalin s-a gândit să implementeze o strategie pentru a aduce biserica sub egida puterii şi a serviciilor secrete. Sarcina a fost atribuită Consiliului pentru afacerile Bisericii Ortodoxe Ruse, ai cărui membri erau, majoritatea, ofițeri NKVD. Scopul a fost atragerea clerului pentru a mobiliza secțiuni mai largi ale societății sovietice prin intermediul acestora, precum și pentru a recruta preoți în funcții înalte și cu influență în Europa de Est.

Puține documente și multe cunoștințe istorice - doar această combinație reușește să spună povestea Bisericii Ruse din Sofia și statutul acesteia. Acest lucru reiese din descoperirile jurnalistei Genka Shikerova în arhive și din munca de lungă durată a istoricului Momchil Metodiev. Statutul, proprietatea și conducerea Bisericii „Sfântul Nicolae Făcătorul de Minuni” au stârnit multe emoții. Închiderea bisericii de către Rusia a ridicat întrebarea dacă Rusia, ca stat, deține lăcașul, astfel încât să dispună deschiderea/închiderea lui.

Câteva zile mai târziu, Biserica Ortodoxă Bulgară (BOC) a numit noi preoți la „Sfântul Nicolae Făcătorul de Minuni”. Totuși, accesul în clădire trebuie să fie aprobat de Ambasada Rusiei la Sofia.

Motivul pentru toată confuzia este că proprietatea seculară a clădirii este diferită de jurisdicția canonică asupra cultului din templu, potrivit profesorului Momchil Metodiev. Un alt motiv a fost suspiciunea că proprietatea seculară a Rusiei asupra templului ar putea să nu fie legitimă, ceea ce a făcut ca Parchetul să solicite verificarea istoricului de proprietate.

24CHASA     SVOBODNAEUROPA

‍