În pofida războiului din Ucraina, companiile europene sunt autorizate să cumpere materiale „critice” precum titanul, aluminiul și nichelul din Rusia. Giganții aeronauticii precum Airbus și Safran profită de acest lucru, cu riscul de a alimenta mașina de război a Kremlinului și de a îmbogăți oligarhii aflați sub sancțiuni financiare.
Pentru a-și fabrica avioanele, aeronavele de marfă sau elicopterele, producătorul de avioane are nevoie de minerale sau metale specifice grupate sub denumirea de „materii prime critice”. Printre acestea regăsim titanul, unul dintre principalii sai furnizori fiind Rusia. Războiul din Ucraina nu pare să fi schimbat situația. Dimpotrivă. Între 24 februarie 2022, data de începere a conflictului, și 14 martie 2023, Airbus a achiziționat titan rusesc în valoare de 22,8 milioane de dolari, potrivit datelor vamale nepublicate analizate de Disclose and Investigate Europe (IE). Acesta este de patru ori mai mult decât în ultimele 13 luni.
Potrivit investigației Disclose, principalul partener al Airbus la Moscova se numește Vsmpo-Avisma. Este liderul mondial în producția de titan, deținută în proporție de 25% de Rostec, compania națională de armament care produce rachete, arme de precizie și echipamente pentru forțele aeriene ruse, și 65% de fostul director de investiții al acestei întreprinderi de stat. Legăturile dintre Rostec și Vsmpo-Avisma sunt atât de strânse încât cele două entități au un singur președinte: Serghei Chemezov, om de afaceri aflat sub sancțiuni europene de la anexarea Crimeei în 2014. Rostec a fost supusă restricțiilor din martie 2022.
Totul depinde de Bruxelles. Încă din primele zile de conflict au fost adoptate unsprezece pachete de sancțiuni. Acestea se referă la țiței, oțel sau chiar ciment, lemn, fructe de mare, băuturi alcoolice... Dar nimic despre materiile prime critice și producătorii lor. Este vorba de aproximativ treizeci de resurse, inclusiv titan, nichel, aluminiu și chiar litiu, folosite pentru a alimenta industriile de ultimă oră sau cele legate de tranziția energetică. Unul dintre motivele invocate: să nu submineze economia europeană.
În 2021, piața principală a titanului rusesc a fost Uniunea Europeană, cu 47,7% din cota de export a Federației. Același lucru este valabil și pentru aluminiu, unde cele douăzeci și șapte au reprezentat 28% din vânzările de export rusești.
Dar, potrivit Airbus, un alt argument ar motiva alegerea UE: „Încetarea utilizării de către Occident a titanului rusesc pentru aviația civilă ar încuraja industria rusă să se concentreze pe nevoile în materie de apărare”. În realitate, Vsmpo-Avisma este deja un furnizor important al trupelor Kremlinului, ceea ce i-a adus sancțiuni de la Washington. Și încetarea comenzilor de la Boeing-ul american, care a făcut anunțul în martie 2022.
Datorită avantajelor acordate de statele membre, compania Vsmpo-Avisma beneficiază și de comenzi de la o altă companie franceză: grupul Safran, al cărui acționar este statul francez. Între februarie 2022 și martie 2023, producătorul de arme și motoare de avioane a importat titan rusesc în valoare de 25 de milioane de dolari. Într-o notă din aprilie 2023, prefectura Occitaniei, care găzduiește liniile de producție ale Safran și Airbus pe teritoriul său, a reamintit că producătorii au comandat titan cu până la doi ani în avans de la furnizorii lor ruși. Și asta, în vederea unui eventual embargo asupra materialelor critice.
De la începutul războiului, Uniunea Europeană a importat metale rusești în valoare de cel puțin 13,7 miliarde de euro. În principal aluminiu, nichel, cupru și titan.