Psihologia pragului nuclear

Invazia rusă a Ucrainei a adus cu ea spectrul conflictului nuclear – și asta nu a fost întâmplător. Reid Pauly și Rose McDermott de la Universitatea Brown susțin că statele au multe motive să se îndrepte către pragul nuclear. Ei avertizează că lucrurile pot scăpa cu ușurință de sub control și că psihologia individuală și de grup mic, nu rațiunea rece, se poate dovedi cea mai importantă în timpul crizelor.

În logica nucleară, chiar dacă un lider ar trebui să fie irațional pentru a începe un război nuclear strategic, nu trebuie să fie irațional pentru a risca unul. Îndepărtarea riscului de escaladare poate convinge cealaltă parte să dea înapoi. Aceasta a fost ideea  l-a ajutat pe Thomas Schelling să câștige un Premiu Nobel pentru economie. Dar de la lucrările lui Schelling, decenii de științe sociale au dovedit cât de limitată este de fapt raționalitatea umană. Factorii psihologici explică modul în care poate funcționa pragul nuclear chiar și atunci când liderii păstrează controlul asupra forțelor lor nucleare. Emoțiile și părtinirile psihologice ar putea juca un rol mai important decât se recunoștea anterior în modul în care șansa și alegerea coexistă în crizele nucleare. Acești factori fac, de asemenea, ca războiul nuclear să fie mai probabil decât se apreciază în ipotezele raționale cost-beneficiu care stau la baza teoriei descurajării nucleare.

În special atunci când autoritatea de a lansa arme nucleare stă în mâinile unui singur lider (ca în Statele Unite) sau a unui grup foarte mic de lideri (ca în Rusia), diferențele individuale de impulsivitate, narcisism sau asumare a riscurilor pot influența răspunsurile la amenințare. Ambele părți aflate într-o criză pot să nu înțeleagă adevăratele semnificații ale semnalelor pe care le primesc și să nu înțeleagă modul în care semnalele pe care le trimit pot fi percepute greșit de cealaltă parte. Incertitudinea se poate agrava, deoarece fiecare parte interpretează aceeași informație în moduri diferite. Frica și furia îi pot determina pe lideri să-și asume riscuri pe care ar putea să nu le aibă dacă ar avea mai mult timp să își analizeze opțiunile, nu ar acționa sub presiunile crizei sau amenințărilor sau nu ar trebui să fie îngrijorați de reacțiile interne și internaționale.

LAWFAREBLOG             MITEDU

‍