Politico: vânătoare de spioni sau vânătoare de vrăjitoare?

Din cușca de sticlă dintr-o sală de judecată din Kiev, Roman Dudin și-a declarat cu voce tare nevinovăția.

Fostul șef al securității din Harkiv se confruntă cu acuzații de trădare și renunțare la postul său, acuzații pe care el și susținătorii săi le neagă vehement.

Aproape în fiecare zi, un alt caz este mediatizat de autorități de presupusă trădare de către membri înalți ai agențiilor de securitate și de aplicare a legii, procurori, angajați din industria de stat, primari și alți oficiali aleși.

Puțini ucraineni – și nici oficialii de informații occidentali, de altfel – se îndoiesc că un număr mare de agenți dubli și simpatizanți de nivel înalt au ușurat calea pentru invazia Rusiei, în special în sudul Ucrainei, unde au reușit să preia controlul asupra orașului Herson.

Și autoritățile ucrainene spun că abia încep în vânătoarea de spioni pentru indivizi care au trădat țara și încă subminează securitatea și apărarea Ucrainei.

Datorită legăturilor istorice cu Rusia, Serviciul de Securitate al Ucrainei și alte agenții de securitate, precum și industriile de arme și energie ale țării, sunt cunoscute a fi pline de spioni.

Pe măsură ce conflictul declanșează epurările au devenit mai urgente. Și poate mai politice, pe măsură ce criticile guvernamentale cresc din partea politicienilor de Opoziție și a liderilor societății civile.

Volodymyr Zelenskyy a declarat că autoritățile investighează peste 650 de cazuri de presupusă trădare și complicitate cu Rusia de către oficiali. Vara trecută, Zelensky a concediat câțiva oficiali de nivel înalt, inclusiv cei mai buni doi oficiali ai săi de aplicare a legii, procurorul general Iryna Venediktova și șeful de securitate Ivan Bakanov, ambii vechi prieteni ai săi.

Dar, deși există dovezi considerabile de trădare și colaborare, există o neliniște tot mai mare în Ucraina că nu toate cazurile și acuzațiile sunt legitime.

Unii bănuiesc că vânătoarea de spioni se contopește acum cu o vânătoare de vrăjitoare politică. Ei se tem că demersul ar putea fi din ce în ce mai legat de politicieni sau de ranchiuni personale sau de tentative de a ascunde corupția și faptele rele. Dar și pentru a distrage atenția de la întrebările tot mai mari despre neputința guvernului în perioada premergătoare invaziei unei Rusii revanșiste și cu resentimente.

POLITICO

‍