După trei ani de blocaj, rețelele de socializare vor putea continua să stocheze datele utilizatorilor din UE în SUA, în baza unui nou acord privind confidențialitatea informațiilor personale, care sunt trimise peste Atlantic.
Scopul este de a atenua preocupările europene cu privire la spionajul electronic realizat de către agențiile de informații americane.
Președintele american Joe Biden a semnat un ordin executiv în octombrie pentru a pune în aplicare acordul, după ce a ajuns la o înțelegere preliminară cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Washingtonul și Bruxelles-ul au făcut eforturi pentru a-și rezolva bătălia de ani de zile privind siguranța datelor cetățenilor UE pe care companiile de tehnologie le stochează în SUA, după ce două acorduri anterioare de transfer de date au fost eliminate.
Între SUA și Bruxelles au existat discuții din cauza diferențelor dintre regulile stricte ale UE privind confidențialitatea datelor și regimul relativ lax din America, căreia îi lipsește o lege federală privind confidențialitatea. Acest lucru a creat incertitudine pentru giganții tehnologici, inclusiv pentru Google și Meta, în perspectiva ca firmele de tehnologie să fie nevoite să păstreze datele europene care sunt utilizate pentru reclame direcționate în afara Statelor Unite.
Cu toate acestea, Max Schrems, militantul european pentru confidențialitate, care a declanșat contestații legale cu privire la această practică, a respins și cel mai recent acord. Max Schrems a spus că noul acord nu a reușit să rezolve problemele esențiale și a promis că îl va contesta în instanța supremă a UE.
În octombrie 2015, un dosar în instanță, o plângere la adresa Facebook lansată de Max Schrems, un activist austriac pentru confidențialitate în vârstă de 28 de ani și absolvent al Universității din Viena, a condus la anularea așa-numitului acord Safe Harbor, care reglementa modul în care firmele din Statele Unite respectau legile Uniunii Europene privind confidențialitatea.
Numind noul acord o copie a celui precedent, Schrems a spus că grupul său din Viena, NOYB, pregătește o contestație juridică și se așteaptă ca acordul să se întoarcă la Curtea Europeană de Justiție până la sfârșitul anului.