Legea europeană privind Inteligența Artificială

Europa se pregătește să adopte primul set de reguli cuprinzătoare pentru inteligența artificială, depășind un obstacol cheie în contextul în care autoritățile de pe tot Globul se grăbesc să controleze AI.

Votul acordat de Parlamentul European este unul dintre ultimii pași înainte ca normele să devină lege. Efortul de ani de zile al Bruxelles-ului de a crea limite pentru AI a devenit mai urgent, deoarece progresele rapide în chatbot-uri precum ChatGPT arată beneficiile pe care tehnologia emergentă le poate aduce și noile pericole pe care le prezintă.

Măsura, propusă pentru prima dată în 2021, va guverna orice produs sau serviciu care utilizează un sistem de inteligență artificială. Actul va clasifica sistemele AI în funcție de patru niveluri de risc, de la minim la inacceptabil.

Aplicațiile mai riscante, cum ar fi angajarea sau tehnologiile destinate copiilor, se vor confrunta cu cerințe mai severe, inclusiv să fie mai transparente și să utilizeze date precise.

Va rămâne opțiunea celor 27 de state membre ale UE dacă pun în aplicare regulile. Autoritățile de reglementare ar putea obliga companiile să-și retragă aplicațiile de pe piață.

În cazuri extreme, încălcările ar putea aduce amenzi de până la 40 de milioane de euro sau 7% din veniturile globale anuale ale unei companii, care în cazul companiilor de tehnologie precum Google și Microsoft s-ar putea ridica la miliarde.

Unul dintre obiectivele principale ale UE este de a proteja împotriva oricăror amenințări AI la adresa sănătății și siguranței și de a proteja drepturile și valorile fundamentale. Aceasta înseamnă că unele utilizări ale inteligenței artificiale primesc un „nu” absolut, cum ar fi sistemele de „scorare socială” care judecă oamenii în funcție de comportamentul lor.

De asemenea, este interzisă inteligența artificială care exploatează persoane vulnerabile, inclusiv copii, sau care utilizează manipularea subliminală care poate duce la vătămări, de exemplu, o jucărie interactivă care vorbește și care încurajează comportamentul periculos.

Instrumentele de poliție predictivă, care analizează datele pentru a prognoza cine va comite infracțiuni, sunt de asemenea disponibile.

Legislatorii au consolidat propunerea inițială a Comisiei Europene, prin extinderea interdicției privind recunoașterea facială de la distanță în timp real și identificarea biometrică în public. Tehnologia scanează trecătorii și folosește inteligența artificială pentru a le potrivi fețele sau alte trăsături fizice cu o bază de date. Un amendament controversat care să permită excepții de aplicare a legii, cum ar fi găsirea copiilor dispăruți sau prevenirea amenințărilor teroriste nu a fost adoptat.

Sistemele de inteligență artificială utilizate în categorii precum angajarea și educația, care ar afecta cursul vieții unei persoane, se confruntă cu cerințe severe, cum ar fi transparența cu utilizatorii și luarea de măsuri pentru a evalua și reduce riscurile de părtinire ale algoritmilor.

Majoritatea sistemelor AI, cum ar fi jocurile video sau filtrele de spam, se încadrează în categoria cu risc scăzut sau fără risc, spune comisia.

Măsura inițială abia menționa chatboții, în principal prin faptul că le cere să fie etichetați, astfel încât utilizatorii să știe că interacționează cu o mașină. S-au adăugat, ulterior, prevederi pentru a acoperi AI de uz general, cum ar fi ChatGPT, după ce acesta a explodat în popularitate, supunând acea tehnologie unora dintre aceleași cerințe ca sistemele cu risc ridicat.

O adăugare cheie este o cerință de a documenta în detaliu orice material cu drepturi de autor folosit pentru a învăța sistemele AI cum să genereze text, imagini, videoclipuri și muzică care seamănă cu munca umană. Acest lucru ar permite creatorilor de conținut să știe dacă postările lor de blog, cărțile digitale, articolele științifice sau melodiile au fost folosite pentru a antrena algoritmi care alimentează sisteme precum ChatGPT. Apoi ar putea decide dacă munca lor a fost copiată.

Uniunea Europeană nu este un jucător important în dezvoltarea AI de vârf. Acest rol este preluat de SUA și China. Dar Bruxelles-ul joacă adesea un rol de stabilire a tendințelor cu reglementări care tind să devină standarde globale de facto și a devenit un pionier în eforturile de a viza puterea marilor companii de tehnologie.

Ar putea trece ani înainte ca regulile să intre în vigoare. Următorul pas este dat de negocierile tridirecționale care implică țările membre, Parlamentul și Comisia Europeană, eventual care se confruntă cu mai multe schimbări în timp ce încearcă să cadă de acord asupra formulării.

Aprobarea finală este așteptată până la sfârșitul acestui an, urmată de o perioadă de grație pentru ca organizațiile și companiile să se adapteze, adesea în jur de doi ani.

Pentru a umple golul înainte ca legislația să intre în vigoare, Europa și SUA elaborează un cod de conduită voluntar, pe care oficialii au promis la sfârșitul lunii mai că va fi redactat în câteva săptămâni și ar putea fi extins la alte „țări care au aceleași opinii”.

APNEWS  EURLEX  AIACT

‍