Lectura de duminică: o istorie uitată despre candidatul la prezidențiale asasinat în Ecuador

Presa locală a relatat despre Fernando Villavicencio, un fost deputat şi un important luptător anticorupţie, care a fost împuşcat la un eveniment de campanie din Quito. Villavicencio a fost candidatul Mişcării Construieşte Ecuadorul. A fost membru al unui sindicat la compania petrolieră de stat Petroecuador şi, ulterior, jurnalist care a denunţat presupuse pierderi de milioane de euro din contractele petroliere. Villavicencio a fost una dintre cele mai critice voci împotriva corupţiei, în special în timpul guvernului fostului preşedinte Rafael Correa, între 2007 şi 2017, şi a fost condamnat la 18 luni de închisoare pentru defăimare din cauza unor declaraţii făcute împotriva fostului preşedinte. El a fugit pe teritoriul indigen din Ecuador, iar mai târziu a primit azil în Peru.

Însă …Fernando Villavicencio, împreună cu jurnaliștii Luke Harding și Dan Collings de la The Guardian, a contribuit la „bomba de presă” din The Guardian, din 2018, un material potrivit căruia Paul Manafort, șeful de campanie al fostului președinte american, și Julian Assange au avut întâlniri pro-Trump în Ambasada Ecuadorului din Londra.

Articolul online a fost prezentat ca avându-i drept autori pe Luke Harding și Dan Collyns. Harding a scris o serie de articole care au încercat să-l prezinte pe Assange drept complice la o conspirație a guvernului rus pentru a se asigura că Hillary Clinton, candidata Partidului Democrat, a pierdut alegerile prezidențiale din SUA din 2016 în favoarea lui Donald Trump. În ediția tipărită a The Guardian, însă, a fost menționat drept autor și Fernando Villavicencio. El a fost acuzat anterior că a inventat povești împotriva fostului președinte Rafael Correa, al cărui guvern i-a acordat lui Assange azil politic la ambasada țării la Londra în 2012.

Articolul din The Guardian susținea că Julian Assange a avut întâlniri cu Manafort în ambasada ecuadoriană din Londra în 2013, 2015 și martie 2016. Dar afirmațiile The Guardian au fost puse sub semnul întrebării. Nu au existat dovezi că au avut loc întâlniri între Assange și Manafort.

La acel moment, Politico nota: „dacă este adevărat, ramificațiile sunt imense. Înseamnă că tipul care conduce campania lui Trump s-a întâlnit direct cu șeful organizației care a servit ca instrument al serviciilor de informații ale Rusiei, distribuind e-mailuri furate ale democraților în efortul de a influența alegerile prezidențiale din SUA. Ar putea fi proverbiala smoking gun care arată că stafful de campanie al lui Trump știa că primește ajutor de la serviciile ruse de informații și poate chiar a ajutat operațiunea”. Și tot Politico: „în timp ce reacția imediată la poveste a fost un wow! colectiv, este corect să facem un pas înapoi și să rămâneți precauți... poate că materialul este cu totul altceva: o campanie de dezinformare. Este posibil ca cineva să fi plantat această poveste ca un mijloc de a discredita jurnaliştii?”

De asemenea, Le Monde Diplomatigue a avut un material în care se întreba: „dar au avut loc cu adevărat cele trei întâlniri ale lui Manafort cu Assange?” Potrivit publicației franceze, „la prima vedere, nu ar putea exista nicio îndoială: The Guardian este respectat în întreaga lume și conduce în denunțarea știrilor false. Iar articolul a prezentat povestea ca pe un fapt. Deci dovada era acolo: întâlnirile se întâmplaseră cu siguranță. Apoi a apărut îndoiala. Oamenii și-au amintit că unul dintre autorii articolului, Luke Harding, a avut o plângere personală împotriva lui Assange. Și a fost dezvăluit că munca unuia dintre ceilalți doi jurnaliști responsabili de material a fost imediat ștearsă din ediția online a The Guardian. Acesta a fost Fernando Villavicencio, un ecuadorian și oponent al fostului președinte Rafael Correa, care îi acordase azil lui Assange. Titlul original al articolului „Manafort a purtat discuții secrete cu Assange în ambasada Ecuadorului” a fost modificat câteva ore mai târziu, cu adăugarea „surselor spun”, iar întâlnirea celor doi bărbați a devenit o întâlnire aparentă”.

The Intercept și-a manifestat îndoială cu privire la relatarea The Guardian, reliefând „multiple motive pentru manifestarea scepticismului privind povestea”. „… există tot felul de bătălii purtate în interiorul guvernului ecuadorian, care oferă un motiv pentru a alimenta afirmațiile false despre Assange către Guardian. Senain, serviciul de informații ecuadorian despre care Guardian spune că a arătat raportul incriminator, este furios pe Assange de ani de zile, de când WikiLeaks a publicat fișiere referitoare la eforturile agenției de hacking și programe malware. (…) există tot felul de lupte interne în cadrul guvernului pentru WikiLeaks, iar cele mai ostile elemente anti-Assange au aruncat în mod regulat materiale anti-Assange cu Harding și The Guardian, știind foarte bine că cearta de ani de zile și plină de ură a ziarului cu WikiLeaks asigură o ieșire receptivă și necritică. În concluzie, The Guardian a publicat astăzi o poveste despre care știa că va exploda în tot felul de beneficii virale pentru ziar și reporterii săi, deși există găuri deschise și aspecte extrem de fragmentare în poveste.”

O companie de securitate privată a organizat supravegherea a fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, în timpul șederii sale la ambasada Ecuadorului din Londra. Potrivit El Pais, firma spaniolă de securitate UC Global a fost responsabilă de supravegherea lui Assange când era oaspete al guvernului ecuadorian la ambasada din Londra. UC Global, o firmă cu o adresă în Jerez de la Frontera (Cádiz), a fost angajată de Senain, fostul serviciu de informații ecuadorian, aparent pentru a oferi protecție lui Assange.

Cu toate acestea, au apărut dezvăluiri potrivit cărora proprietarul companiei, David Morales, a transmis CIA rezultatele operațiunilor. A instalat chiar și un serviciu de streaming video direct în SUA. Au fost monitorizate și întâlnirile dintre Assange și avocații săi, inclusiv Melynda Taylor, Jennifer Robinson și Baltasar Garzón.

După ce Rafael Correa a fost înlocuit de Lenín Moreno ca președinte al Ecuadorului în mai 2017, acesta din urmă a anulat contractul UC Global. Moreno a emis apoi un nou contract cu compania ecuadoriană Promsecurity. Înregistrările video și fotografiile realizate de firma respectivă au fost ulterior folosite într-o încercare de extorcare.

În mai 2018, The Guardian a publicat o poveste despre aceste sisteme de supraveghere în ambasada Ecuadorului. Supravegherea a inclus înregistrarea vizitatorilor, cum ar fi avocatul lui Assange, Gareth Peirce, precum și o sesiune de șapte ore între Assange și echipa sa juridică pe 19 iunie 2016.

Aproximativ în același timp, The Guardian a publicat și materialul potrivit căruia, fostul manager de campanie al lui Trump, Paul Manafort, l-a vizitat pe Assange la ambasadă. Unele dintre aceste povestiri l-au avut drep co-autor pe Fernando Villavicencio. Numele lui Villavicencio a apărut și ca sursă în partea de jos a unui articol despre Assange și sprijinul său pentru referendumul de independență din Catalonia.

GUARDIAN    WP   POLITICO   WSWS     MONDEDIPLO   INTERCEPT    CANARY

‍