Lectura de duminică: fără neutralitate în spionaj

Săptămâna trecută au apărut știri conform cărora autoritățile norvegiene au reținut un bărbat identificat ca cetățean malaezian, la Oslo, pentru presupus spionaj. S-a confirmat că, deși individul nu a fost considerat că spionează pentru Malaezia, s-a crezut că nu lucra singur. Afilierea lui exactă rămâne necunoscută. Episodul a pus în centrul atenției relațiile Malaeziei cu Occidentul pe fondul tensiunii crescânde dintre Occident și atât Rusia, cât și China.

De ceva timp, Serviciul de Securitate al Poliției Norvegiene și agenția de informații militare din Norvegia, Etterretningstjenesten, au identificat Rusia și China drept amenințări semnificative la securitate. Îngrijorarea s-a intensificat de la invadarea Ucrainei de către Rusia, având în vedere potențialul de intruziuni ale Rusiei în Nord și în regiuni precum statele baltice, Finlanda și Polonia. Aceste preocupări existau chiar înainte de invazie. Iranul și Coreea de Nord sunt, de asemenea, considerate potențiale amenințări din perspectiva Norvegiei.

Statele membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și partenerii lor au înregistrat, de asemenea, o creștere a activităților de spionaj raportate public. În martie, Polonia a acuzat șase cetățeni străini de spionaj și sabotaj legate de Rusia. Mai recent, autoritățile britanice au arestat un cercetător parlamentar despre acuzații de spionaj pentru Beijing. Mass-media oscilează între senzaționalizarea acestor incidente prin evocarea comparațiilor din epoca James Bond/le Carré sau minimalizarea lor ca fiind banale. Cu toate acestea, dincolo de dramă, elementul remarcabil adesea trecut cu vederea în aceste incidente este dat de identitățile și naționalitățile distinctive ale indivizilor implicați.

În timp ce spionii operează adesea sub „acoperire oficială” (pretinși diplomați), agențiile de informații susțin de obicei acoperirile neoficiale ale agenților lor pentru a le spori credibilitatea și autenticitatea. Cetățenia străină poate adăuga un strat suplimentar de deghizare. Pentru a face față provocărilor de contrainformații, agențiile de informații sunt cunoscute că adoptă strategii cu mai multe fațete. Pe lângă desfășurarea agenților acoperiți, aceștia pot dobândi cetățenia străină, pot folosi pașapoarte străine împrumutate sau chiar recrutează spioni din țări terțe – care, în unele cazuri, pot să nu știe a cărui cauză o servesc în cele din urmă.

Recrutarea agenților din regiuni neașteptate încearcă să exploateze punctele moarte ale agențiilor de informații țintă, deoarece acești agenți ar putea fi trecuti cu vederea sau subestimați.Cu toate acestea, chiar și acoperirile profunde pot fi uneori compromise sau slăbite sub un control intens. De exemplu, anul trecut, Norvegia a arestat un academic brazilian, Mikhail Mikushin, cunoscut și sub numele de José Assis Giammaria, sub acuzația de activități ilicite de informații, suspectându-l că este cetățean rus.

Asasinarea în 2017 a lui Kim Jong-nam, fratele vitreg al liderului nord-coreean Kim Jong-un, pe Aeroportul Internațional Kuala Lumpur a fost executată de o femeie indoneziană și o femeie vietnameză, care credeau că fac parte dintr-o farsă. A existat, de asemenea, un incident de răpire din Kuala Lumpur, presupus orchestrat de Mossad-ul Israelului folosind recruți din Malaezia, deși implicarea Mossad-ului rămâne îndoielnică.

Metoda de recrutare a agenților din regiuni neașteptate încearcă să exploateze punctele moarte ale agențiilor de informații țintă, deoarece acești agenți ar putea fi trecuti cu vederea sau subestimați. Astfel de strategii nu numai că ascund identitatea națiunii care sponsorizează, ci și complică eforturile de investigare și de urmărire penală, oferind o negație plauzibilă.

Ceea ce se știe până acum despre arestarea din Norvegia și ținta supravegherii indică doi probabili vinovați ca potențiali recrutori ai presupusului cetățean malaezian: Rusia sau China. Arestarea sugerează o potențială schimbare către recrutarea de agenți din țările asociate cu mișcarea nealiniată pentru a spori negarea plauzibilă. Malaezia, una dintre cele 120 de națiuni care aleg să nu se alăture blocurilor mari de putere sau să participe la sancțiunile unilaterale ale Rusiei, rămâne ferm neutră în ceea ce privește conflictul din Ucraina, chiar și după invazia Rusiei. Dar neutralitatea ar putea să nu fie suficientă pentru a evita interferența sau influența externă.

Personalități de vârf din Malaezia, cum ar fi fostul prim-ministru Mahathir Mohamad, demonstrează adesea o poziție vizibil anti-Occidentală. De exemplu, Mahathir a pus sub semnul întrebării constatările Comitetului Olandez de Siguranță, care a tras la răspundere Rusia pentru doborârea zborului Malaysia Airlines 17 (MH17) în 2014 în Donbas, Ucraina. În schimb, alții, cum ar fi deputatul local Wong Chen, pledează pentru pace.

Potrivit celui mai recent index al pașapoartelor, Malaezia se mândrește cu al nouălea cel mai puternic pașaport în clasamentul mondial, acordând purtătorilor săi privilegiul de a călători mai ușor și o posibilă supraveghere redusă - o trăsătură avantajoasă pentru operațiunile de informații. În timp ce individul recent reținut poate fi folosit pentru acest avantaj, acuzațiile împotriva lui ar putea afecta statutul altor deținători de pașapoarte malaezieni în viitor. În plus, articolul 126 din Codul penal al Malaeziei interzice în mod explicit actele care dăunează relațiilor sale cu națiunile prietene.

Țările ar putea dori să-și reevalueze pozițiile nealiniate pentru a evita incidentele care ar putea tensiona relațiile diplomatice. Deși nu este clar cine a inițiat contactul și dacă motivația a fost financiară sau ideologică, agentul malaezian reținut la Oslo ar putea risca până la zece ani de închisoare, mai ales având în vedere precedentul lui Mikushin și prevederile secțiunii 122 din Codul penal norvegian, care abordează „activitate agravată de culegere de informații care vizează secretele de stat”.

LOWYINSTITUTE

‍