Agenția de informații externe a Germaniei, Serviciul Federal de Informații (BND), constituie o răspundere pentru securitatea Europei și are nevoie disperată de o revizuire drastică și imediată. Aceasta este concluzia lui James Crisp, editorul european al ziarului britanic Daily Telegraph, cu sediul la Bruxelles.
Crisp susține că BND, cândva una dintre cele mai importante agenții de informații din Europa, a fost „slăbită de la Războiul Rece” și este astăzi văzută de omologii săi europeni drept „complezentă și arogantă”. În consecință, șirul de probleme pe care le-a înregistrat BND în ultima perioadă, culminând cu descoperirea unui presupus spion rus în rândurile sale, nu este deloc întâmplător. Chiar și această descoperire recentă pare să fi avut loc numai după ce BND a fost informat de o agenție de informații aliată.
Agenția germană de spionaj nu s-a descurcat mai bine nici în războiul condus de americani din Afganistan sau în războiul ruso-ucrainean. Spre deosebire de agențiile de informații americane, BND nu a acceptat opinia conform căreia Moscova își va invada vecinul din vest. Bruno Kahl, președintele agenției, se afla de fapt în Ucraina pentru consultări când tancurile rusești au început să se îndrepte spre Kiev. În ceea ce a fost descris pe bună dreptate drept o umilire, Kahl a fost prins în interiorul Ucrainei și a trebuit să fie scos ilegal din țară de o unitate a forțelor speciale germane, exact când bombele rusești au început să cadă asupra capitalei ucrainene.
Într-o oarecare măsură, cultura agenției de spionaj a fost modelată de cea a statului german postbelic, care a făcut tot posibilul să se reconcilieze cu Rusia. Administrațiile germane succesive au văzut apropierea lor de Moscova drept o piatră de temelie a traiectoriei de securitate a Europei. În consecință, se poate spune că Berlinul are o istorie de subestimare a amenințării de securitate reprezentată de Rusia.
În același timp, societatea germană nutrește o neîncredere profundă față de supravegherea statului, ceva care provine din experiența națiunii cândva divizată sub conducerea nazistă și comunistă. Acest resentiment s-a intensificat abia după reunificarea Germaniei în 1990 și a contribuit la ceea ce unii văd drept „defensificarea” BND la sfârșitul anilor 1990. Crisp notează că BND și-a desființat unitatea de contraspionaj în 1997, într-un act de autosabotaj care a fost aproape imediat exploatat de Moscova. Unitatea defunctă a fost reasamblată în grabă în 2017, după anexarea Crimeei de către Rusia. Șase ani mai târziu, aceasta rămâne limitată atât ca dimensiune, cât și ca sferă, activitatea sa actuală fiind considerabil în urmă față de cea a omologilor săi din Europa de Vest. Descoperirea recentă a unui spion printre rândurile sale este probabil un rezultat direct al acestei grave greșeli de calcul.