Dosarul de 49 de pagini, depus săptămâna trecută în Florida de Departamentul de Justiție al Statelor Unite, conține 37 de acuzații penale împotriva fostului președinte Donald Trump. Acuzațiile pot fi rezumate într-o dublă acuzație: se presupune că Trump ar fi furat peste 300 de documente clasificate la părăsirea Casei Albe, în ianuarie 2021. În plus, ar fi făcut un plan cu un grup de consilieri și asistenți pentru a împiedica eforturile guvernului să recupereze documentele furate. Ambele acuzații sunt prezentate în detaliu în paginile rechizitoriului.
Ceea ce rămâne însă fără răspuns este motivul. De ce ar fi luat Trump câteva sute de documente clasificate de la Casa Albă? A selectat anumite documente pe care să le sustragă? Și, dacă da, de ce aceste documente specifice? În sfârșit, de ce s-a străduit fostul președinte să zădărnicească eforturile guvernului de a recupera documentele? Au existat speculații publice intense cu privire la răspunsurile la aceste întrebări. Cu toate acestea, rechizitoriul marelui juriu nu pare să încerce să stabilească posibilul motiv din spatele presupusei crime. Nici nu trebuie. Stabilirea unui motiv nu este necesară pentru a demonstra necesitatea unui proces sau chiar a unei condamnări. Cu toate acestea, având în vedere mizele mari ale acestui caz, stabilirea unui motiv poate oferi o claritate necesară în sfera publică.
Este important de clarificat cu precizie ceea ce nu precizează rechizitoriul marelui juriu: paginile sale nu conțin nicio sugestie că Trump a luat posesia documentelor clasificate pentru a le împărtăși unor persoane sau entități specifice, americane sau străine. Nici rechizitoriul nu sugerează că fostul președinte a intenționat să folosească informațiile clasificate pe care le deținea pentru câștiguri financiare.
Deci, de ce a făcut-o Trump? După cum a explicat The New York Times, rechizitoriul oferă câteva indicii de motive, dacă citim printre rânduri. O posibilă explicație provine din perioada petrecută pe Trump la Casa Albă, timp în care a învățat să asocieze accesul său la informații clasificate ca un avantaj primordial care a venit odată cu funcția de președinte al Statelor Unite. Rezultă că, păstrarea accesului la informații clasificate a fost o modalitate pentru el de a menține controlul asupra funcției. Această nevoie puternică s-a intensificat și mai mult după ianuarie 2021, deoarece Trump în mod clar „nu era pregătit să renunțe la avantajele de a ocupa cea mai înaltă funcție din stat”.
Un alt motiv plauzibil pentru presupusele crime ale lui Trump este pârghia și statutul pe care accesul la secrete le poate conferi unei persoane. Este posibil ca Trump să fi văzut documentele clasificate drept o moștenire fizică importantă a apogeului carierei sale. După cum notează The Times, fostul președinte poate vedea colecția sa de documente clasificate ca pe o modalitate de a-și asigura moștenirea — de exemplu, ca un mijloc de a respinge criticii politicilor și deciziilor sale în timp ce era în funcție, sau chiar ca o potențială „rambursare împotriva dușmanilor”.
Un sentiment puternic și profund de proprietate asupra informațiilor guvernamentale, indiferent de gradul lor de clasificare, este probabil motivul principal din spatele presupuselor crime. După cum a remarcat The Washington Post într-un articol din 2022, consilierii fostului președinte au spus că a părut sincer cu privire la convingerea sa că documentele clasificate „au fost ale lui, nu ale guvernului”.
Dacă Trump evită un proces sau o pedeapsă cu închisoarea, un astfel de rezultat va fi perceput ca pe o formă de victorie nobilă împotriva „statului paralel”. În cazul în care Trump va fi închis sau va căuta azil politic în străinătate pentru a se sustrage de la închisoare, peisajul politic american va suferi un cutremur major.