Analiză: A încercat Ucraina să-l asasineze pe Vladimir Putin?

Oficialii din Ucraina au negat vehement acuzațiile Kremlinului conform cărora guvernul ucrainean a încercat să-l asasineze pe președintele rus Vladimir Putin folosind două vehicule aeriene fără pilot (UAV). Potrivit declarației guvernului rus, Kremlinul, care servește drept reședință oficială a președintelui rus la Moscova, a fost atacat de două vehicule aeriene fără pilot (UAV) la primele ore ale zilei de miercuri, 3 mai. UAV-urile au fost doborâte la 16 minute. Primul UAV ar fi explodat în aer la 2:27 a.m., ora locală, deasupra vechii clădiri a Senatului, care este situată în partea de est a Kremlinului. La 2:43 a.m., un al doilea UAV a explodat deasupra Kremlinului, trimițând resturi în curtea complexului puternic fortificat.

Nu au fost răniți sau pagube materiale, potrivit Serviciului Federal de Protecție. În câteva ore, Rusia a acuzat guvernul Ucrainei pentru presupusul atac și a susținut că s-a intenționat să-l omoare pe președintele Putin. O declarație ulterioară a lăudat forțele armate ruse pentru că au dejucat presupusul atac asupra vieții lui Putin cu „acțiuni oportune”. Între timp, oficialii guvernamentali din Statele Unite au declarat că la Casa Albă „nu se știa despre un atac iminent cu drone asupra Kremlinului” și au cerut ca acuzațiile Moscovei să fie tratate cu scepticism.

Forțele militare și paramilitare ucrainene sunt atât interesate, cât și capabile să efectueze lovituri în interiorul Rusiei. Numai în 2023, au existat zeci de acte aparente de sabotaj în Rusia europeană, care au deteriorat poduri, au perturbat sistemele de transport feroviar și au făcut depozitele de arme inutilizabile. Săptămâna aceasta, un depozit de combustibil din regiunea Krasnodar din Rusia a fost grav avariat de un incendiu, despre care autoritățile locale susțin că a fost cauzat de un atac cu UAV kamikaze. La aproximativ 1.500 de mile nord, în regiunea Bryansk, în apropiere de granița Rusiei cu Belarus, două trenuri au deraiat în urma unor explozii care, potrivit știrilor, „păreau a fi incidente separate, dar identice”. Ucraina neagă implicarea în aceste incidente, dar observatorii militari rămân suspicioși.

Între timp, investigațiile unor instituții de știri precum The New York Times sugerează că unitățile paramilitare ucrainene s-ar fi putut afla în spatele actelor de sabotaj în Europa de Vest și chiar al asasinatelor personalităților pro-Putin în interiorul Rusiei. Unele dintre aceste atacuri ar fi putut fi efectuate de echipe de agenți sub acoperire. Altele pot fi efectuate prin mijloace mecanice, inclusiv UAV-uri. Există, de asemenea, unele dovezi că este posibil să fi efectuat cel puțin un atac cu UAV în apropierea Moscovei în ultimele luni. Prin urmare, Ucraina este dispusă și capabilă să lanseze lovituri în interiorul Rusiei.

Cu toate acestea, în ciuda intențiilor și capacităților remarcate ale Ucrainei, există elemente în presupusul atac cu UAV asupra Kremlinului care discreditează afirmațiile de asasinare ale Kremlinului. Filmările lansate de Kremlin arată două obiecte zburătoare — probabil UAV-uri — care par de dimensiuni mici. Exploziile ulterioare arată, de asemenea, că încărcăturile utile pe care le transportau erau prea mici pentru a deteriora grav o structură întărită precum cea a Kremlinului. Ideea că doar câteva UAV-uri în stil quadcopter ar putea pătrunde într-un fort militar cu ziduri groase și ar putea ajunge la o țintă umană bine păzită este pur și simplu absurdă. În plus, puține complexe de clădiri din lume sunt la fel de bine păzite cum este Kremlinul, un complex militar fortificat. Pe lângă constelațiile de sisteme antiaeriene avansate care înconjoară complexul, acesta din urmă este protejat și de sisteme anti-UAV bazate pe radar, care pot detecta, urmări și dezactiva UAV-urile. De asemenea, este de remarcat faptul că Vladimir Putin nu se afla la Kremlin când a avut loc atacul. După ce a petrecut o mare parte a zilei de marți la Sankt Petersburg, liderul rus a stat noaptea la reședința sa de stat Novo-Ogaryovo, un complex prezidențial situat la opt mile vest de Kremlin. După cum au sugerat alții, guvernul ucrainean, precum și aliații săi din Occident, monitorizează îndeaproape locul unde se află zilnic președintele Putin. Dacă ar fi vrut să-l omoare, ar fi lansat un atac asupra Novo-Ogaryovo, care este mult mai puțin fortificat decât Kremlin. Ei ar fi folosit, de asemenea, o întreagă flotă de UAV-uri de dimensiuni mari care pot transporta încărcături utile cu adevărat letale, cum ar fi UJ-22, pe care armata ucraineană îl folosește cu o oarecare regularitate.

În același timp, părerea exprimată că acesta ar fi putut fi un atac de tip gherilă urbană al forțelor anti-Putin din interiorul Rusiei pare extrem de improbabilă. Opoziția rusă față de Putin, așa cum este, nu are practic nicio istorie de rezistență armată. Unii au luat în considerare posibilitatea că aceasta ar fi putut face parte dintr-o operațiune sub steag fals a Kremlinului, menită să înfurie populația rusă și să îi ofere lui Vladimir Putin capitalul politic de care are nevoie pentru a-și continua asaltul militar asupra Ucrainei cu energie reînnoită. Dar asta pare la fel de neplauzibil. Mistica liderului rus se bazează pe o imagine auto-numită a invincibilității macho. Ideea că viața lui ar fi putut fi pusă în pericol de un atac armat chiar la sediul puterii de la Moscova nu se potrivește cu acea imagine atent îngrijită.

Luând în considerare toate lucrurile, este puțin probabil ca atacul UAV asupra Kremlinului să fi fost un atentat grav la viața lui Vladimir Putin. Dar tot ar fi putut fi un atac împotriva Rusiei și un atac comis de ucraineni. Ar fi putut fi realizat cu ușurință de Kiev pentru a evalua apărarea Kremlinului împotriva atacurilor cu UAV. Ar fi putut avea, de asemenea, scopul de a ilustra slăbiciunea apărării antiaeriene rusești și de a-l face pe liderul rus să pară săptămânal și incapabil să-și apere însuși sediul puterii sale la Moscova. Reușind să ajungă la Kremlin cu UAV-uri, Kievul ar putea, de asemenea, să-și arate capacitatea de a lansa atacuri armate împotriva țintelor care se află la multe sute de mile în interiorul Rusiei, ridiculând în același timp și apărarea antiaeriană rusă.

O explicație destul de plauzibilă a fost oferită de dr. Marina Miron, un strateg militar la Centrul pentru Etică Militară de la King’s College din Londra. Miron a declarat pentru Business Insider că atacul ar putea fi „interpretat ca un fel de avertisment” la adresa Moscovei de către Kiev. Cu alte cuvinte, acest atac a implicat în mod deliberat doar câteva UAV-uri cu încărcătură utilă limitată și a fost conceput în primul rând pentru a crea o oarecare neliniște în rândul oficialilor de la Kremlin. Dar mesajul pe care l-a purtat cu el poate fi că următorul atac ar putea fi mai precis, ar putea implica încărcături mai mari sau chiar „un roi de drone”, a spus Miron.

Dacă s-ar întâmpla asta, am intra fără îndoială într-o fază nouă și fără precedent în acest conflict cu adevărat imprevizibil.

INTELNEWS

‍