Yossi: banii, informațiile, omul

• Un serviciu secret aparte și liderul său special
• Redefinirea îndrăznelii și „diplomația yossiană”
• Deep Throat, sursa informațiilor din afacerea Watergate, și-ar reconsidera îndemnul „follow the money”

‍

Imaginea Mossad-ului din anul 5778, adică din septembrie 2017 în septembrie 2018, conform calendarului evreiesc, este imaginea șefului său, Yossi Cohen, „om al operațiunilor de teren până la capăt”. Este anul în care agenții Mossad au livrat Tel Avivului arhiva iraniană de documente nucleare secrete. Se întâmpla cu o lună înainte ca Israel să sărbătorească cea de-a 70-a aniversare a independenței sale.

O imagine construită din ianuarie 2016, când la conducerea serviciului israelian de informații externe a fost instalat Yossi Cohen. De atunci și până la finalul mandatului său, în 2021, mass media a relatat, pe larg, despre „supermanul Israelului”, despre „ascensiunea sa abruptă” și despre cel care a devenit, de la numire, poate și mai de demult, unul dintre cei mai influenți actori politici din Israel.

Yossi Cohen a fost întotdeauna o persoană importantă în culise, dar, odată ce a preluat conducerea agenției de intelligence, această importanță a devenit și extrem de vizibilă. Iar vizibilitatea nu a fost doar a propriei persoane, ci și a unui întreg serviciu secret, despre care ne-am obișnuit să nu prea aflăm mare lucru.

Ce îl face atât de special pe Yossi? Pentru început, ar trebui să ne gândim la apropierea de fostul premier Netanyahu

Mandatul lui Cohen ar fi expirat, de fapt, la sfârșitul lui 2020, dar premierul de atunci, Benjamin Netanyahu l-a prelungit, cu încă șase luni, din „motive de securitate”.

Niciunul dintre cei cinci șefi Mossad care au servit sub Netanyahu nu a fost de acord cu premierul așa cum a fost Yossi Cohen. Ambii împărtășesc aceeași viziune asupra lumii și sunt convinși că Orientul Mijlociu va deveni și mai instabil în următorii ani, odată cu ascensiunea Iranului. Iar pentru asta, Israelul trebuie să se pregătească prin toate mijloacele, lupta împotriva programului nuclear și de rachete al Iranului fiind prioritară, iar alianțele cu vecinii arabi servind la ținerea la distanță a inamicului șiit.

Apropiații fostului premier l-au auzit chiar afirmând, la un moment dat, că „sunt doi oameni apți să conducă Israelul – Yossi Cohen și Ron Dermer”, cel din urmă ambasadorul Israelului la Washington până în ianuarie 2021.

Mai întâi consilier pentru securitate națională și apoi director Mossad, „spionul” Cohen, loial și „testat în vremuri de criză”, a ajuns să fie considerat unul dintre cei doi piloni centrali ai politicii premierului și ai moștenirii sale: relația complicată, dar vitală cu SUA, și campania împotriva regimului iranian.

Reputația de „agent îndrăzneț” a lui Yossi Cohen a fost un fel de premoniție pentru ceea ce fostul director CIA Mike Pompeo va descrie, ulterior, ca fiind „redefinirea îndrăznelii” în serviciul secret israelian.

„Ketzin isuf” - un ofițer responsabil cu recrutarea și gestionarea agenților - „Y” (până la sfârșitul anilor 1990, toți cei din organizație, chiar și directorul Mossad-ului, erau cunoscuți doar după inițială) a condus biroul Iran, fiind însărcinat, în 2008, de șeful Mossad-ului de atunci, Meir Dagan, să gestioneze problemele legate de programul nuclear iranian. O perioadă despre care ziarul Yedioth Ahronoth a scris că, dacă era adevărat că Mossad-ul a asasinat oameni de știință iranieni, a interceptat materii prime pentru programul nuclear al Iranului și a plantat viruși în computerele sale, atunci asta s-a datorat, în mare măsură, lui Yossi Cohen și agenților pe care i-a recrutat.

În 2010, Yossi Cohen a fost esențial, se pare, pentru regândirea operațiunilor Mossad de asasinare (în Dubai) a comandantului militar al grupării Hamas, Mahmoud al-Mabhouh,  și anume, utilizarea, cu precădere, a camerelor video, scanerelor biometrice și a altor instrumente de supraveghere în masă. A devenit, apoi, director adjunct sub noul șef Mossad, Tamir Pardo, însă „nepotrivirea de caracter”, diferența de viziune dintre cei doi, l-a determinat pe Cohen să părăsească agenția după doi ani, pentru a deveni consilierul pentru securitate națională al lui Netanyahu.

La preluarea conducerii Mossad, în 2016,  Yossi Cohen și-a ținut promisiunea față de premier, iar serviciul secret a revenit la operațiuni îndrăznețe și semnificative din punct de vedere strategic, acele operațiuni abandonate în timpul mandatului lui Tamir Pardo. Mossad-ul sub Cohen s-a îndepărtat de la angajarea directă a agenților israelieni în operațiuni străine. Noul modus operandi, concentrarea pe mercenari și complici involuntari, este probabil ceea ce a condus la succesul operațiunilor „curate”, de furt al arhivei nucleare iraniene și de asasinare a lui Mohsen Fakhrizadeh.

În luna ianuarie 2018, după aproape doi ani de supraveghere şi pregătiri minuţioase, agenţii Mossad au sustras arhiva iraniană cu documente nucleare secrete, în urma unui raid într-o locaţie din Teheran, desfăşurat în timpul nopţii. Premierul Netanyahu a făcut publice acele documente „incriminatoare” despre Programul AMAD al Iranului, condus de omul de ştiinţă Mohsen Fakhrizadeh şi destinat centralei nucleare de la Fordow.

Acel Mohsen Fakhrizadeh, care va fi asasinat, mai apoi, în noiembrie 2020, în cadrul unei operaţiuni gestionată de echipa Mossad de la un centru de comandă din afara ţării. Un succes desăvârşit al planificării şi supravegherii realizate de Mossad: o armă care a funcţionat pe baza inteligenţei artificiale de la mii de kilometri, 15 gloanţe, 60 de secunde, fără ca nimeni altcineva să fie lovit sau rănit. Mitraliera controlată de la distanţă se alătura dronei de luptă în arsenalul de arme de înaltă tehnologie pentru uciderea la distanţă, ceea ce, scria New York Times, „probabil o să remodeleze lumea securităţii şi spionajului”.

La scurt timp după anunțul lui Netanyahu că Israelul a intrat în posesia arhivei nucleare a Iranului, mass-media în limba ebraică a făcut cunoscut, din „surse anonime”, că operațiunea a fost supravegheată, personal, de Yossi Cohen.

Aceeași presă va afirma, ulterior, că Yossi a încălcat tradiția Mossadului. La o săptămână după ce s-a retras din funcție, în iunie 2021, „șeful Mossad-ului lui Bibi Netanyahu” a făcut „ceea ce șefii de spionaj nu fac niciodată”: a relatat public detalii despre unele dintre cele mai sensibile operațiuni secrete israeliene împotriva Iranului, furtul arhivei și asasinarea lui Fakhrizadeh.

Dacă unii s-au întrebat de ce încalcă Yossi Cohen o sarcină de serviciu, aceea de protejare a „surselor și metodelor”, alții au spus că este o chestiune „calculată” într-un moment în care se încearcă reînvierea acordului nuclear iranian și, în plus, ar servi ca un fel de reamintire pentru dușmanii Israelului că Mossad-ul este dispus să acționeze adânc în spatele a ceea ce consideră că sunt liniile inamice. Probabil că făcea parte din „diplomația” de tip Yossi Cohen.

Pentru că apropierea de Benjamin Netanyahu a făcut ca  „Doogman/Modelul” - supranume conferit lui Yossi Cohen de costumele sale șic - vorbitor de engleză, franceză și arabă, să devină, lesne, un adevărat reprezentant diplomatic. Spionul-șef și-a asumat rolul de ministru de Externe, mai mult sau mai puțin din umbră. În umbră au rămas, în schimb, ministerele de Externe și al Apărării. El l-a reprezentat pe Benjamin Netanyahu în diferite misiuni diplomatice și a călătorit neobosit în regiune pentru a deschide calea pentru normalizarea relațiilor cu statele arabe, fiind implicat, personal, în negocierile privind acordurile Abraham, încheiate cu Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Sudan și Maroc.

Dar criticii au considerat ca fiind extrem de problematic ca Netanyahu și Cohen să ia decizii inovatoare în politica externă și de securitate, fără a consulta ministerele relevante, comisiile parlamentare sau armata. Îngrijorările membrilor corpului diplomatic, în opinia cărora șeful serviciului de informații și-a transformat agenția în brațul de afaceri externe al guvernului, s-au intensificat după un discurs al lui Yossi Cohen (în 2019) în care acesta a divulgat că, sub conducerea sa, Mossad-ul a înființat o aripă de politică de securitate însărcinată cu promovarea păcii în Orientul Mijlociu. Pentru corpul diplomatic, anunțul lui Cohen a fost considerat „ultimul cui în sicriul Ministerului de Externe”.

Este greu ca influența lui Cohen să nu fie observată. De când a preluat frâiele agenției de spionaj a Israelului în 2016, Mossad-ul a crescut rapid în buget și forță de muncă și și-a extins infrastructura operațională. În timp ce armata a fost nevoită să se confrunte cu resursele în scădere, bugetul agenției de intelligence a crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând la echivalentul a trei miliarde de dolari. Cei peste 7.000 de oameni care lucrează pentru Mossad, fac ca agenția să fie al doilea cel mai mare serviciu secret din lume, după CIA.

Mulți angajați ai Mossad-ului îl consideră pe Cohen un regizor excelent. Unii îl acuză că a încălcat tradiția agenției punând interesele personale ale șefului guvernului înaintea celor ale națiunii. În timp ce alții au așteptat cu nerăbdare ieșirea șefului la pensie. Așteptările din agenție cu privire la plecarea lui Cohen nu s-au datorat unor eșecuri operaționale, ci au reflectat dezgustul față de comportamentul său și temerile că ar fi motivat politic.

În iunie anul trecut, Israel Today se întreba dacă ar putea fi Cohen viitorul lider Likud și prim-ministru al Israelului, mulți israelieni sperând să fie astfel, după cum sugera publicația. Pentru că „legendarul director al Mossad”, autorul unor „acțiuni spectaculoase”, care „au torpilat programul nuclear al Iranului”, a „avut mare succes și în alte domenii, chiar și în cele care nu au legătură cu strângerea de informații”, de pildă, a fost „responsabil pentru aducerea în Israel a primelor sute de mii de vaccinuri împotriva coronavirusului”. Yossi Cohen este „recunoscut pentru leadership-ul său în achiziționarea de echipamente medicale vitale de către Israel în timpul pandemiei de Covid-19”.

Și a fost petrecerea de adio într-o clădire nouă de la sediul Mossad-ului din Glilot, la nord de Tel Aviv. Iar Yossi a plecat de la conducerea Mossad.

Ce-a fost după?

Păi, de exemplu...poliția a deschis o anchetă pentru un cadou de 20.000 de dolari, primit de Cohen, la nunta fiicei sale, de la miliardarul australian James Packer. Ar mai fi niște acuzații referitoare la divulgarea de informații clasificate unui însoțitor de bord cu care a fost în contact personal strâns în ultimii ani. De fapt, însoțitoare de bord. Programul de investigație HaMakor de la Channel 13 a relatat că aventura cu Maya Harel Shiker a început la sfârșitul anului 2018, iar Cohen i-ar fi dezvăluit acesteia și soțului ei, Guy Shiker, un cunoscut finanțator israelian, diverse detalii secrete din operațiunile agenției de spionaj.

Sunt, de asemenea, acuzații că Yossi Cohen a fost implicat într-o dispută între oamenii de afaceri Ram Ungar și Michael Levi cu privire la drepturile de distribuție israeliene pentru vehiculele producătorului sud-coreean Kia.

Și mai sunt și ceva acuzații de încălcare a eticii. Se aude că, în ultimele zile în fruntea Mossad, Yossi Cohen i-a făcut rost fiicei sale de un loc de muncă la G42, firmă specializată în inteligență artificială și cloud computing din Emiratele Arabe Unite, prezidată de consilierul pentru securitate națională din Emirate. În iulie, G42 a semnat un acord cu Rafael Advanced Defense Systems și Israel Aerospace Industries pentru a coopera în cercetarea și dezvoltarea tehnologiei destinate luptei împotriva COVID-19.

Iar acum, recent pensionat, Yossi Cohen, ar urma să primească jumătate de milion de dolari pentru turnee de discursuri în Europa și Australia, în numele lui Keren Hayesod, filiala de strângere de fonduri a statului Israel.

Unele dintre acuzații, după cum afirmă postul public Kan, nu pot fi detaliate din cauza legilor privind confidențialitatea.

În concluzie, nimic nu pare să stea, deocamdată, în calea diplomației lui Yossi Cohen

La doar câteva zile după ce a plecat din Mossad, Cohen a criticat politica SUA față de China și a dat de înțeles că este prea dură: „Nu sunt sigur că înțelegem pe deplin dacă există o politică coerentă a SUA cu privire la China.”

Apoi, în octombrie, vorbind la Abu Dhabi la conferința „Dincolo de afaceri”, la care au participat sute de oameni de afaceri din cele două țări, fostul șef de spionaj s-a referit la potențialul „nesfârșit” de progres Israel-Emiratele Arabe Unite și la „încălzirea” relațiilor. A mai avertizat că Tel Aviv ar trebui să se teamă de un scenariu de retragere a SUA din Irak, deoarece ar duce la dominarea Iranului și a împuterniciților săi în Orientul Mijlociu, asemănând scenariul cu capturarea fulger a Kabulului de către talibani în câteva zile. Și Yossi nu uită Iranul. La o conferință de la Jerusalem Post a fost „neobișnuit de sincer”, spunând că Teheran „nu este nici măcar aproape de achiziționarea unei arme nucleare”, ceea ce s-ar datora „eforturilor de lungă durată ale unor forțe din lume."

Însă, de această dată „diplomația yossiană” se derulează de pe alte poziții: cea de fost lider al unui serviciu secret și om de afaceri. Și nu unul oarecare.

Pentru că Yossi Cohen a fost numit șeful operațiunilor de investiții ale SoftBank Group Corp în Israel, un holding multinațional japonez care se concentrează pe managementul investițiilor, în principal în companii care operează în sectoarele tehnologice, energetice și financiare. SoftBank are investiții semnificative în firme precum Uber, Alibaba, DiDi, Klarna, TikTok, inclusiv în cooperare cu firme de investiții din statele din Golf.

Se așteaptă ca Yossi Cohen să lucreze cu echipa de investiții SoftBank din Europa și Orientul Mijlociu. Ca parte a rolului său, el va fi membru al fondului de investiții SoftBank Vision 2, care a strâns 30 de miliarde de dolari. Iar una dintre principalele direcții de investiții ale SoftBank în Israel va fi în companiile care dezvoltă inteligență artificială.

Grupul de capital de risc, susținut de Arabia Saudită, a investit, deja, în Israel, în AnyVision (compania care oferă tehnologie de recunoaștere facială pentru unitățile militare israeliene), eToro (tranzacționare și brokeraj), WeWork (flex space), Redis Labs (baze de date), Trax (tehnologie), Inuitive Ltd. (semiconductori) și se estimează că acordurile Abraham au fost cele care au grăbit procesul venirii SoftBank la Tel Aviv.

Semnând acordurile Abraham, în septembrie 2020, Emiratele Arabe Unite şi Bahrein au devenit primele state din Golf care şi-au normalizat, oficial, relaţiile cu Israel, sub egida preşedintelui american de atunci, Donald Trump, fiind urmate de Maroc şi Sudan. Atenţia s-a îndreptat și către Arabia Saudită, dar Riad a respins orice fel de normalizare a relațiilor cu Israelul în absenţa unei reglementări a problemei palestiniene.

Astfel, legătura dintre Japonia, Israel și statele din Golf are o a patra axă: foști înalți membri ai administrației americane care au fost implicați în contactele care au dus la acordurile Abraham. SoftBank a anunțat că va investi în firma de investiții private Liberty Capital, în conducerea căreia se regăsesc Steve Mnuchin, fost secretar de stat al Trezoreriei și David Friedman, fost ambasador american în Israel, ambii în administrația Trump. Iar numirea lui Cohen, care, în timp, a avut întâlniri cu oficiali saudiți de rang înalt, printre care prințul moștenitor Mohammed bin Salman, ar putea fi o modalitate de a întreține relațiile cu Arabia Saudită, care intră astfel în legătură cu high-tech-ul israelian, ocolind blocajul diplomatic.

În septembrie, SoftBank Group Corp. a făcut prima sa investiție într-o companie cu sediul în Arabia Saudită, în parteneriat cu o unitate a fondului suveran al regatului: Unifonic. Afacerea Unifonic este realizată prin fondul Vision 2 al SoftBank, al cărui membru este și Cohen.

Septembrie a fost o lună încărcată: Yossi Cohen a fost numit director la Doral Renewables LLC, filiala din SUA a Doral Group, un important dezvoltator israelian de energie regenerabilă.

„Diplomația yossiană” probabil a avut în vedere că, în noiembrie, Israelul, Iordania, Emiratele Arabe Unite și SUA urmau să semneze un memorandum de înțelegere pentru tranzacții transfrontaliere cu apă și energie solară, un contract ce se va încheia în 2022.

Doral Renewables LLC (Doral LLC) a inițiat peste trei gigawați de proiecte de energie regenerabilă în SUA, în principal în regiunile Mid-Atlantic și Midwest, și continuă să adauge noi proiecte în portofoliul său în fiecare an. De exemplu: Mammoth North Solar, unul dintre cele mai importante proiecte de instalații fotovoltaice din SUA, despre care se așteaptă să devină pe deplin operațional în 2024, acoperă peste 12.000 de acri și are o capacitate totală estimată la 1,65 gigawați. Un proiect care nu este lipsit, însă, de controverse. Există și o acțiune în instanță, iar petiționarii relatează, pe site-ul uneia dintre regiunile vizate, despre „ambuscada” proiectului Mammoth Solar.

Și tot în septembrie, Yossi Cohen s-a alăturat Centerview Partners, o companie americană independentă de consultanță în domeniul investițiilor bancare, în calitate de consilier senior. Centerview Partners, cu sediul în New York și birouri în Londra, Paris, San Francisco, Los Angeles și Palo Alto, oferă consiliere în Statele Unite și Marea Britanie.

Dar ce se mai întâmplă cu Mossad-ul fără Cohen?

Doar ce a plecat de la conducere și agențiile de presă din Turcia au declarat că a fost detectată și destructurată o celulă de spionaj israelian, fiind arestat un grup de 15 persoane care au spionat pentru Mossad. Apoi, serviciile secrete turce au arestat un cuplu de turiști israelieni, acuzați de „spionaj politic și militar” pentru că au fotografiat Palatul Dolmabahce.

Pe urmă, au fost tot felul de atacuri informatice. Hackurile Black Shadow au dezvăluit informații personale despre utilizatorii LGBT ai site-ului Atraf și a expus baza de date cu informații personale de la institutul medical Machon Mor din Israel. Iar Moses Staff a făcut publice pe internet fotografii și fișiere cu detalii despre soldații și unitățile militare de rezervă ale Israel Defence Forces.

Noul șef al Mossad, David Barnea, a trimis un ordin sever foștilor oficiali de informații: „Ține gura închisă până când spun că o poți deschide”. Barnea i-a avertizat pe foștii înalți oficiali ai agenției israeliene de intelligence că va pedepsi pe oricine vorbește cu mass-media despre operațiunile de spionaj israeliene actuale sau trecute, fără prealabila permisiune. De asemenea, la preluarea conducerii, David Barnea a respins toate cererile de interviuri media, o schimbare majoră față de predecesorul său.

În noiembrie 2021, trei oficiali de rang înalt au părăsit Mossad-ul din cauza modificărilor organizaționale făcute de noul director David Barnea. Printre cei care au demisionat s-ar afla șeful diviziei de tehnologie, șeful operațiunilor și șeful filialei care se ocupă de războiul antiterorism.

Între timp, firma Candiru și NSO Group Technologies, deținătoarea softului de supraveghere „Pegasus”, au fost plaste de către SUA pe o listă neagră de sancțiuni, ca urmare a implicării acestora „în activități care sunt contrare securității naționale sau intereselor de politică externă ale Statelor Unite”. Iar NSO, care are printre angajați persoane ex-informații militare și Mossad, continuă să nu se simtă prea bine.

Dar cu Yossi Cohen fără Mossad ce mai e?

Și-a continuat diplomația. Și este pesimist în ceea ce privește acordul nuclear, dată fiind disponibilitatea redusă a noului președinte iranian de a negocia, considerând că Israelul ar trebui să-și mențină capacitatea de a lovi instalațiile nucleare. Intervievat în cadrul conferinței Haaretz-UCLA din Los Angeles despre securitatea națională a Israelului, Cohen a subliniat că discuțiile trebuie să aibă ca scop demontarea fizică a instalațiilor de îmbogățire ale Iranului.

Și Yossi merge mai departe.

În decembrie, SoftBank a investit în firma israeliană de securitate cibernetică Claroty. Ca parte a investiției, Cohen se va alătura consiliului de administrație al Claroty.

Claroty a anunțat, de asemenea, un acord pentru achiziționarea startup-ului israelian de securitate cibernetică Medigate, axat pe securizarea dispozitivelor medicale conectate în rețelele furnizorilor de asistență medicală. Potrivit lui Benny Porat, co-fondator și director de tehnologie al Claroty, achiziția Medigate va permite extinderea soluțiilor, deja aplicate în laboratoarele Pfizer, și la operațiunile de cercetare și dezvoltare, pe lângă partea de producție. Anterior, Claroty a susținut Pfizer să își asigure lanțul de aprovizionare cu vaccinuri COVID-19. Noua investiție face din Claroty „cea mai bine finanțată companie de securitate cibernetică din sectoarele industriale, de asistență medicală și IoT pentru întreprinderi”.

Și mai departe?

Mai departe vom vedea. Dar poate că e timpul să adaptăm „follow the money” din 1976 la noile vremuri: follow the money, follow the information, follow ...the man.

‍