Italia între Golden Power și „golden eye”. Screeningul investițiilor și serviciile secrete (I)

• Alpi Aviation are o poveste interesantă. Cu un an înainte de semnarea memorandumului de înțelegere care a marcat aderarea Italiei la Belt and Road Initiative, compania italiană, lider național în producția de drone militare, avioane și nave spațiale, care se numără printre furnizorii Ministerului Apărării, a fost cumpărată, printr-o companie offshore din Hong Kong, de două mari companii de stat chineze. Anul acesta, la finalul investigațiilor realizate de Guardia di Finanza, Palatul Chigi a pus capăt achiziției, constatând încălcări ale așa-numitei legislații „Golden Power”, care protejează companiile italiene strategice.

• „Puterea de Aur” este puterea specială a guvernului italian de a limita sau opri investițiile străine directe și tranzacțiile corporative care implică active strategice italiene. O legislație pe care a modificat-o tehnologia 5G, pandemia și un recent Regulament UE în materie de investiții străine. Dar care, la rândul ei, influențează legislația europeană. Și impune serviciilor secrete adaptări.

‍

În fața ascensiunii Chinei, Roma apelează la mediul academic pentru o nouă structură de intelligence economic în Cabinetul premierului, destinată verificării investițiilor străine directe în sectoare strategice.

O echipă alcătuită din cadre universitare care ar trebui să-și îndrepte atenția și către schimburile de cercetare și inovare, din ce în ce mai importante pentru competiția economică dintre Europa și China și cu implicații notabile pentru securitatea națională.

Un organism, format din 10 membri, în cadrul biroului premierului, care va fi responsabil de verificarea oricăror acorduri potențial sensibile și „analiza strategică a ceea ce se întâmplă pe piețele relevante”, conform unui proiect de decret văzut de Reuters.

Astfel, Italia ar urma să-și intensifice controlul asupra preluărilor corporative printr-o Direcție Generală dedicată fuziunilor cu implicarea companiilor strategice, o inițiativă a guvernului Draghi. Un guvern care a folosit așa-numitele „puteri speciale” din legislația italiană – Golden Power - pentru a stabili condiții pentru zeci de fuziuni și a blocat mai multe încercări ale Chinei de a-și extinde prezența în a treia economie din zona euro.

Înainte ca fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi să preia mandatul în Italia, în februarie 2021, dreptul de veto al guvernului în cadrul Golden Power a fost folosit doar de două ori într-un deceniu: achiziționarea de către gigantul american GE a italianului Avio, apoi alte activări ale legislației au vizat Piaggio. Începând cu Draghi, „puterile speciale” au fost folosite pentru a preveni trei preluări de firme de către China, anularea unei preluari care fusese deja încheiată în timpul unei administrații anterioare și anularea unei achiziții discutate.

Cu două luni înainte ca Mario Draghi să fie numit prim-ministru, Shenzhen Investment Holdings, o companie chineză deținută parțial de stat, a încheiat un acord pentru a cumpăra un pachet de 70% din acțiunile LPE, o companie privată cu sediul în Milano.

Guvernul Draghi a folosit Golden Power pentru a bloca China Shenzhen Investment Holdings de la achiziționarea întreprinderii italiene de semiconductori. Considerațiile principale ale demersului au fost, probabil, legate de reactoarele epitaxiale ale LPE, care au aplicații militare, în timp ce potențialul cumpărător avea legături cu industria de armament chineză. Decizia lui Draghi a reprezentat un moment decisiv pentru Italia și, spun oficialii italieni, poate și pentru UE.

Apoi, echipa lui Draghi a salvat semințele italiene „exercitând competența de a se opune achiziției de către Syngenta Crop Protection Ag a întregului capital al Verisem B.V. și filialelor sale”.

Achiziția Verisem ar fi deplasat echilibrul strategic global privind controlul semințelor pentru producția de legume și ierburi aromatice în Asia, agravând situația în care 2 din 3 semințe (66%) sunt, deja, în controlul a patru multinaționale străine. Verisem, cu 2200 de producători este lider mondial în sectorul său, are 5 unități de producție (3 în Italia, 1 în Franța și 2 în Statele Unite), distribuie în 117 țări și realizează 54% din cifra de afaceri în Europa, 20% în America, 19% între Asia și Pacific și restul de 6% în Orientul Mijlociu. Verisem s-a aflat în proprietatea fondului italian Quadrivio până în 2015, când a fost preluată de fondul american Paine Schwarts and Partner, care a și pus-o în vânzare.

Syngenta, un gigant elvețian în sectorul agro-industrie, specializat în producția de mijloace tehnice pentru agricultură și în activități din domeniul semințelor, a fost cumpărat, în 2017, de compania chineză ChemChina, care, între timp, a fuzionat cu Sinochem, creând un holding petrochimic de 150 de miliarde de dolari.

Apoi, pe 31 mai, premierul Draghi a semnat decretul prin care guvernul a exercitat competențele speciale asupra unei operațiuni de transfer de tehnologie de la Robox, o companie italiană cu sediul în zona Novara, către firma chineză Efort Intelligent Equipment, lider în robotică  legat de guvernul de la Beijing.

Acordul dintre compania chineză Efort Intelligent Equipment și compania italiană Robox data din luna martie a acestui an. Robox operează în proiectarea și producția de echipamente electronice, limbaje de programare, medii de dezvoltare pentru robotică, pentru controlul numeric al mașinilor-unelte, în general pentru controlul mișcării. Efort, o multinațională din Wuhu, mai are o serie de achiziții importante realizate în ultimii ani în Italia: Evolut din Brescia (robotică), Wfc din Torino (auto și aviație), Friulian Cma Robotics (sisteme și roboți pentru vopsire industrială).

Se aștepta cumpărarea de către chinezi a încă 9% din compania piemonteză, crescând până la 49% din proprietate. Pe lângă cota de proprietate majorată în valoare de 2 milioane de euro, tranzacția prevedea ca Robox să autorizeze Efort să folosească unele dintre codurile sale sursă.

O lună după intervenția în cazul Robox, Mario Draghi a folosit pentru a cincea oară „puterea de aur” pentru a împiedica achiziționarea companiei Faber Industrie Spa de către Rusatom GasTech, subsidiară a agenției de stat pentru energie atomică a Federației Ruse. Faber este una dintre puținele companii italiene active în producția de butelii și stocarea hidrogenului.

Compania rusă ar fi oferit circa 150 de milioane de euro pentru 99,4 la sută din acțiunile Faber. În acest fel, Rusatom ar fi achiziționat cele două fabrici ale companiei familiei Toffolutti, cea de la Cividale și cea de la Castelfranco Veneto.

Guvernul Draghi a mai intervenit cu privire la un contract de furnizare privind achiziționarea, de către compania italiană Linkem S.p.A., de elemente hardware și software deținute de companiile chineze Huawei și ZTE. Premierul Mario Draghi a impus anumite obligații în contractul dintre Fastweb, ZTE și Askey în vederea diminuării riscurilor la adresa securității naționale care decurg din acord. În baza aceleiași legislații, guvernul a emis sancțiuni pentru încălcarea obligației de notificare impusă de Golden Powers, dintre care se remarcă cea cu referire la necomunicarea vânzării participațiilor TIM S.p.A. către societatea franceză Vivendi SA.

Dar cea mai interesantă utilizare a puterilor speciale, invocată ulterior în modificările de legislație, este Alpi Aviation, un producător italian de drone, care, în 2018, a ajuns în proprietatea chinezilor. Guvernul a deschis o investigație, iar, în 2021, a anulat achiziția pentru nenotificare, a cerut companiei să restabilească, pe cheltuiala sa, situația de înainte de tranzacție și a aplicat amenzi celor implicați: China Corporate United Investment Holding și CRRC Capital Holding, controlate de Comitetul de management al Wuxi Liyuan Economic Development Zone și SASAC, o comisie specială a Chinei, direct sub conducerea Consiliului de Stat. Operațiunea a fost realizată printr-un lanț de vehicule de investiții provenind de la o firmă din Hong-Kong numită Mars, care deține 75% din Alpi Aviation.

Cazul Alpi Aviation a determinat comisia parlamentară pentru securitate națională a Italiei (COPASIR) să ceară guvernului să consolideze Golden Power, sugerând, în același timp că Roma ar trebui să creeze un organism similar Comitetului pentru Investiții Străine din Statele Unite (CFIUS).

Alpi Aviation a provocat și o dezbatere asupra mecanismului imperfect de screening al investițiilor străine directe al Uniunii Europene, aplicabil din 11 octombrie 2020, urmând a fi evaluat până în 2023.

Primul instrument al UE pentru controlul investițiilor străine directe, include schimbul de informații între statele membre, care vor putea analiza investițiile directe din alte țări ale Uniunii. Comisia Europeană poate solicita informații și poate oferi avizul țării căreia îi este destinată investiția, decizia finală revenind statului respectiv.

Dar 9 state membre din 27 încă nu au niciun mecanism de screening, iar 3 (Bulgaria, Croația și Cipru) nici măcar nu au planuri să adopte unul. Printre cei 18 care o fac, există discrepanțe mari, țările au abordări necoordonate în ceea ce privește colectarea și reglementarea informațiilor.

Bruxelles-ul are două moduri de a afla despre investițiile potențial riscante în cele 9 țări fără mecanism de screening: dacă o tranzacție atrage atenția mass-media și analiza rapoartelor trimestriale privind investițiile inbound în Europa, furnizate de un contractant privat care detaliază tranzacțiile de investiții. Cu toate acestea, chiar dacă Uniunea Europeană și alte state membre ar sfătui blocarea unui acord, țările fără un mecanism de reglementare nu ar avea instrumentele legale pentru a face acest lucru. Cu alte cuvinte, fără o reglementare națională în vigoare, care să permită unui stat membru să blocheze o investiție, cadrul european nu este de prea mult folos.

Italia are Golden Power, legislație actualizată de mai multe ori în ultimii ani, ridicând un scut care vizează, în special, China.

Dar China este o țară cu care Roma, guvernul Conte din 2019, a încheiat 29 de acorduri instituționale și comerciale în cadrul noului „Drum al Mătăsii”, Inițiativa Belt and Road, pentru o valoare potențială de 20 de miliarde.

Și deși tehnologia 5G a fost nu demult inclusă în prevederile Golden Power, Huawei are deja în desfășurare teste 5G în Italia. O tehnologie aleasă pentru poliție, iar camera de maximă securitate a premierului de la Palatul Chigi beneficiază de routerele Tim și, implicit, de tehnologia chineză.

Italia a fost al treilea cel mai mare beneficiar al investițiilor chineze din Europa între 2000 și 2019, conform Rhodium Group, primind un total de 15,9 miliarde de euro, față de 50 de miliarde de euro în Regatul Unit, 22,7 miliarde de euro în Germania și 14,4 miliarde de euro în Franța. Începând cu 2020, peste 400 de grupuri chineze dețineau, de asemenea, participații în 760 de companii italiene din „sectoare extrem de profitabile sau strategice”, potrivit comisiei parlamentare pentru securitate națională a Italiei, COPASIR.

Dacă anterior Italia și-a uimit aliații americani și europeni atunci când a devenit primul membru G7 care a aderat la Inițiativa Belt and Road, guvernul Draghi a marcat o schimbare decisivă către o politică externă descrisă ca fiind „puternic pro-europeană și atlantistă, în conformitate cu ancorele istorice ale Italiei”.

Iar „mătasea este din ce în ce mai șifonată” și Italia lui Mario Draghi închide porțile Chinei, nu doar politic, ci și economic.

Numai că guvernul Mario Draghi și-a încheiat misiunea.

Din 25 septembrie, lucrurile se schimbă. Unele sunt, deja, în schimbare: Golden Power și serviciile secrete.

Și totuși, ce este și ce face Golden Power?

‍