(II) Intelligence-ul Ucrainei, oamenii președintelui

• Oleksandr Lytvynenko
• Kyrylo Budanov
• Ivan Bakanov

‍

Astăzi: Kyrylo Budanov

‍

Potrivit jurnalistului ucrainean, Yuriy Butusov, în 2019, Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (GUR), împreună cu Serviciul de Securitate, ar fi lansat o operațiune de arestare a unor membri ai grupărilor pro-ruse în Donbas. O operațiune eșuată, motivele eșecului implicând, printre altele, o posibilă scurgere de date din Biroul președintelui și atitudinea părtinitoare a președintelui și a Administrației față de Vasily Burba, directorul GUR.

O investigație jurnalistică a Bellingcat asupra „operațiunii eșuate Wagner”, a descoperit că mai mulți agenți de rang înalt ai GUR, inclusiv directorul acesteia, au fost suspendați din funcție la doar câteva zile după arestările de la Minsk.

În iulie 2020, presa de stat din Belarus a anunțat că serviciile de securitate ale țării au arestat 33 de luptători ai contractantului militar privat, Wagner, parte dintr-un grup de peste 200 de luptători prezenți în Belarus pentru a destabiliza țara în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale. Deși Belarus a acuzat inițial Rusia că se amestecă în alegerile din august, cele două țări păreau să se împace cu întoarcerea mercenarilor în Rusia și continuarea cooperării în sfera militară și economică. Ulterior a reieșit că apariția mercenarilor ruși nu a avut nimic de-a face cu alegerile din Belarus sau cu amestecul rusesc, mai degrabă a făcut parte dintr-o operațiune ucraineană, începută în 2018 și eșuată, coordonată de GUR, cu sprijinul departamentului de contrainformații al Ucrainei, SBU. Prin recrutarea sub „steag străin” de mercenari pentru un contractant militar privat, operațiunea și-a propus să atragă zeci de cetățeni ruși, ucraineni și belaruși care, în evaluarea autorităților ucrainene, au comis crime grave în timp ce luptau pentru Rusia. Totuși, operațiunea comună GUR și SBU pe teritoriul controlat de ruși din estul Ucrainei a avut ca rezultat recuperarea cu succes a unui cetățean ucrainean căutat pentru crimă din 2014. În pofida faptului că serviciul de informații al Ucrainei a suferit pierderi în timpul operațiunii (un ofițer ucis, iar altul grav rănit), s-a considerat că operațiunea a ridicat atât moralul, cât și ambiția GUR și Direcției a cincea a departamentului de contrainformații al SBU.

Bellingcat a constatat că operațiunea, numită de presa ucraineană „Wagnergate”, a fost însoțită de multiple narațiuni contradictorii, dintre care unele păreau a fi măsuri active de dezinformare, atât din surse rusești, cât și din surse ucrainene. Canalele de propagandă ruse au descris operațiunea ca pe o măsură activă eșuată a serviciilor de informații americane, sub „steag fals”, menită să perturbe relația dintre Belarus și Rusia. În narațiunea rusă, rolul Ucrainei în operațiune a fost secundar și banal și a reprezentat un eșec total.

În contextul acestor contradicții, agenții de informații suspendați au contactat Bellingcat și au fost de acord să discute detaliile operațiunii.  Vasily Burba, fostul director al GUR, a fost printre ei. Bellingcat nu a descoperit nicio dovadă privind măsurile proactive ale serviciilor de securitate ruse pentru a combate operațiunea. În cursul anchetei, Bellingcat a analizat documente scurse către mass-media ucraineană și rusă, rezultatul fiind că acestea, cu unele excepții, au fost în mare parte autentice.

Kyrylo Budanov, numit șef al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei după demiterea lui Vasily Burba, a fost primul care a comentat scandalul din jurul posibilei scurgeri de date din Biroul Președintelui. Potrivit lui Budanov, „această temă este susținută de agenții de informații ruși din Ucraina” , iar întreaga situație ar putea fi legată de încercările de a perturba încetarea focului din Donbass, ceea ce „nu este pe placul anumitor forțe atât din Ucraina, cât și din Rusia”.

Șeful  GUR a afirmat că versiunea apărută în ziarul rus „Komsomolskaya Pravda”, a presupusei implicări a Serviciului de Securitate al Ucrainei, este falsă. Iar povestea reținerii membrilor grupului Wagner în Belarus a fost, încă de la început, o „operațiune specială a serviciilor secrete ruse” și a avut ca scop să exercite presiuni asupra președintelui din Belaurs, Alexandru Lukașenko, și să înrăutățească relațiile dintre Ucraina și Belarus.

‍

Cine este Kyrylo Budanov, numit în funcția de șef al Direcției principale de informații a Ministerului Apărării prin decretul prezidențial din 5 august 2020?

‍

Originar din Kiev, Budanov a studiat la Institutul Forțelor Terestre din Odesa și, potrivit propriilor declarații, după absolvire, aproape toată activitatea și-a desfășurat-o în forțele speciale ale Direcției Principale de Informații din Ministerul Apărării. Din 2018 până în 2020, a fost angrenat în „muncă specială”, iar, de la jumătatea anului 2020, a lucrat ca director adjunct al unui departament al Serviciului de Informații Externe al Ucrainei.

La numirea în funcția de conducere a GUR, Kyrylo Budanov și-a făcut cunoscute obiectivele: pe termen scurt, intensificarea prezenței serviciilor de informații în Donbas, iar pe termen mai lung, creșterea nivelului de pregătire a intelligence-ului, inclusiv „extragerea și citirea” informațiilor.

În ceea ce privește amenințările la adresa securității Ucrainei, Budanov consideră că există „războaie de un nou tip, care implică nu numai grupuri militare, ci și unități civile și care sunt mascate de diferite programe de propagandă puternice”, fapt pentru care este nevoie să se învețe cum să fie „izolată componenta militară în aceste potențiale conflicte și să fie prevenită declanșarea conflictelor militare”.

Tot atunci, Budanov a promis că va urma principiul „onoarea mai presus de toate”, o „formulă de victorie”, pe care se va baza întreaga activitate a Direcției Generale de Informații a Ministerului Apărării în viitor.

În anul numirii sale, mai multe instituții de presă au publicat materiale despre o operațiune desfășurată în Crimeea, în august 2016, operațiune cu care va fi asociată o tentativă de asasinare a lui Budanov, trei ani mai târziu. Operațiunea specială în sine, potrivit presei ruse, a avut loc în perioada 7-8 august 2016 în apropiere de Armeniansk-ul ocupat din peninsula Crimeea. Un „sabotor” rus a încercat, în 2019, să arunce în aer mașina lui Budanov, ceea ce a însemnat o răzbunare pentru raidul unui grup al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării pe teritoriul Crimeei ocupate, în timpul căruia a fost ucis un locotenent colonel al unității ruse Vympel.

Există și o declarație a Serviciului de Securitate al Ucrainei, conform căreia FSB-ul rus a fost implicat în aruncarea în aer a mașinii lui Kyrylo Budanov la Kiev. „La 4 aprilie 2019, s-a produs o explozie în timp ce o persoană încerca să pună un dispozitiv exploziv sub mașina unui spion militar ucrainean. Făptuitorul, care este și liderul grupării de sabotaj și terorism rus”, a murit în spital.

Iar, pe site-ul Ministerului Apărării, apărea informația că a fost interceptată o conversație, printr-un canal special de comunicare, în care doi ofițeri FSB au discutat despre găsirea de informații despre Budanov și predarea acestora FSB. GUR a făcut public un fișier audio al conversației între spionii ruși și interlocutorii acestora, care ar fi fost foști angajați ai filialei SBU din Crimeea și care au trădat jurământul alăturându-se FSB. Potrivit relatărilor de presă, serviciile speciale ruse colectau informații despre mișcarea și obiceiurile potențialelor victime, în pregătirea unei tentative de asasinat.

Răspunsul lui Budanov pe marginea întâmplării a fost: „fără comentarii”.

Și tot pe marginea numirii sale, presa l-a caracterizat drept „un general de brigadă supraviețuitor al mai multor atacuri ale serviciilor speciale ruse, un cavaler deplin al Ordinului Pentru curaj”, care „a eradicat rămășițele sovietice ale informațiilor ucrainene și le-a apropiat de standardele NATO”.

În august 2021, Kyrylo Budanov, șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, la 35 de ani, a fost avansat la gradul de general de brigadă.

În septembrie, cu prilejul celei de-a 29-a aniversări de la înființarea Serviciului de Informații Militare, șeful Direcției principale de informații a vorbit despre ocuparea Crimeei, războiul ruso-ucrainean și implementarea standardelor NATO. Despre cooperarea cu comunitatea de informații occidentală și adoptarea în Ucraina a unei noi legi privind informațiile.

În octombrie, Budanov, citat de New York Times, declara că fără sprijinul forțelor occidentale, Ucraina nu are suficiente resurse pentru a respinge atacul Rusiei.

În noiembrie, într-un interviu pentru Military Times, Budanov a prezentat evaluarea Ucrainei despre modul în care Rusia plănuia să atace. Spunea că agresiunea Rusiei este probabil să includă atacuri de artilerie și blindate, lovituri aeriene în est, atacuri în Mariupol și Odesa și invazii mai mici prin Belarus. Și susținea că atacul va fi mai distructiv decât orice altă acțiune a trupelor ruse din 2014.

În decembrie, presa din Ucraina făcea speculații pe marginea conviețuirii, în același imobil, în Hotov, lângă Kiev, a șefului GUR și a soției sale, împreună cu Maria Levcenko, consilier prezidențial, și soțul acesteia, precum și cu un controversat ministru adjunct de Interne demis, Alexander Gogilashvili, despre care s-a afirmat că ar fi cetățean rus, legături considerate că „pot reprezenta o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei”. Imobilul ar aparține fostei soții a unui om de afaceri, supranumit „regele numerarului”, implicat în cazuri de evaziune fiscală și acesta, se pare, cetățean rus. O dezvăluire provenind din ancheta jurnalistică a „Investigation.info”. Ulterior, Kyrylo Budanov a confirmat într-un comentariu pentru Bigus.info că locuiește cu Gogilashvili și Levchenko.

Acum câteva zile... Budanov: „Inamicul are victime uriașe”... „Folosim tot arsenalul de active disponibile, inclusiv sisteme de rachete operaționale-tactice, MLRS grele și artilerie de calibru mare. Moralul apărătorilor este ridicat. Vom elimina inamicul până la sfârșit, pentru că au venit în țara noastră.”... „Suntem gata să luptăm și să plătim cu sângele pentru libertate”... „Ucraina nu renunță!” ... „Serviciul de informații pentru apărare al Ucrainei lucrează la maximum de eficiență. Facem saboaje, ambuscade, raiduri și lichidări! Eu și oamenii mei nu vom trăda niciodată, sub nicio circumstanță, jurământul nostru de a sluji Ucraina și poporul ei!”

În conformitate cu motto-ul Direcției Principale de informații a Ministerului Apărării: Sapiens Dominabitur Astris.

‍