Sursa:

Havana - romul și sindromul

Asculta știrea în format audio
  • Migrene în capitala Cubei
  • Anchete jurnalistice cu privire la Sindromul Havana, afecțiune necunoscută care afectează oficiali ai SUA aflați în străinătate
  • Dovezi neconcludente, teorii „subțiri” și răspunsuri evazive cu privire la „incidente de sănătate inexplicabile”
  • Între greieri și ruși, Sindromul Havana își vede de treabă mai departe

Probabil că în 1934, după ce se încheiase, nu de mult timp, Prohibiția americană, romul Havana, tocmai lansat pe piață la acea vreme, a produs ceva dureri de cap.

Dar durerile de cap acuzate între 2016 și 2018 de peste 40 de angajați ai guvernului SUA, aflați la ambasada americană din Cuba, alături de unii oficiali canadieni, sigur nu au de-a face cu băutura familiei Arachebala, ci cu ceea ce a primit denumirea de Sindrom Havana, după locul în care s-a manifestat prima dată.

Cu câteva zile înaintea alegerilor din SUA de anul trecut, o perioadă marcată de o mulțime de dezvăluiri privind încercările de imixtiune din exterior în procesul electoral american, Rusia fiind unul dintre candidații principali asupra căruia se îndreptau suspiciunile, o poveste cu agenți secreți a fost adusă în prim plan de două cunoscute publicații americane.

Ca și cum nu era suficient că toate privirile erau către Moscova după încercarea de otrăvire a liderului Opoziției ruse, Alexei Navalny, cei care acționau în numele Kremlinului începeau să fie bănuiți nu numai de utilizarea unui agent chimic, ci și de întrebuințarea unei arme cu microunde.

Publicația GQ și New York Times, în investigații jurnalistice independente, al căror rezultat a fost publicat în octombrie 2020, au repus în discuție cazurile unor diplomați și agenți secreți, care, aflați în misiune în străinătate au fost afectați de o suferință … misterioasă.

Astfel, începând cu sfârșitul anului 2016, zeci de oficiali americani și membri ai familiei acestora, care locuiau în Cuba și China sau au călătorit în alte țări, inclusiv în Rusia, au raportat contractarea unei boli, ulterior cunoscută sub numele de Sindromul Havana, cu simptome ce includ dureri de cap, pierderi de memorie, vertij, greață, sângerări nazale și zgomote … cauzate în urechi, un model care ar corespunde unei leziuni cerebrale traumatice ușoare.

Una dintre relatările GQ menționa, de asemenea, doi oficiali de top ai CIA, care, în toamna anului 2019, au călătorit în Australia pentru a se întâlni cu membri ai agenției de intelligence din țara respectivă. În timp ce se aflau în camerele lor de hotel din Australia, ambii americani au simțit sunete stranii în urechi, presiune craniană, greață și amețeli. Potrivit GQ, la acel moment, în vecinătatea camerei de hotel a diplomaților americani se aflau agenți ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Moscova.

Prima supoziție: armele cu microunde

Primul suspect: Rusia

Cuba, la 90 de mile de coasta Floridei, a fost mult timp un loc ideal pentru SUA pentru obținerea de date SIGINT prin interceptarea comunicațiilor. În timpul Războiului Rece, găzduia un post de ascultare sovietic important, despre care se presupune că atunci când Vladimir Putin a vizitat Havana în 2014, a fost redeschis. China ar fi deschis și ea două site-uri intelligence în ultimii ani.

Iar din 2015, SUA s-a întors în oraș: și-a redeschis ambasada reluându-și prezența consolidată după decenii de ostilitate.

Cine a beneficiat cel mai mult de închiderea ambasadei la Havana și cine ar fi fost deranjat de redeschiderea ei?

Rusia a respins, în mod repetat, acuzațiile.  

Un raport din 1976 al Agenției de Informații pentru Apărare din SUA, redescoperit de BBC, afirmă că nu s-a putut găsi nicio dovadă a utilizării armelor cu microunde în blocul comunist, deși s-ar fi făcut unele experimente cu microunde, SUA fiind îngrijorate de cercetările sovietice în domeniu.

Interesul pentru microundele ca armă s-a extins dincolo de sfârșitul Războiului Rece, iar în anii 1990, Forțele Aeriene ale SUA aveau un proiect cu numele de cod „Hello”, pentru a vedea dacă microundele pot crea sunete deranjante pentru oameni, unul numit „Goodbye”, pentru a le testa pentru controlul mulțimii, și unul cu numele de cod „Goodnight”, pentru a vedea dacă ar putea fi folosite pentru a ucide oameni. Dar se pare că aceste proiecte n-au avut succes.

Potrivit opiniei lui James Giordano, consilier al Pentagonului și profesor de neurologie și biochimie la Universitatea Georgetown, căruia i s-a cerut să analizeze cazurile inițiale de la Havana, „creierul este văzut ca peisaj de luptă în secolul XXI” și, ca urmare, s-a lucrat la modalitățile de alterare a funcției cerebrale, un domeniu netransparent și fără reguli.

Profesorul susține că Rusia și China s-au angajat în cercetarea efectelor microundelor și există posibilitatea ca instrumentele dezvoltate în scopuri industriale și comerciale să fi fost adaptate în scopul … răspândirii fricii.

Alte ipoteze cu privire la Sindromul Havana leagă simptomele corelate de pesticide, de o armă sonică ori de … isterie în masă.

De pildă, un expert în sociologie medicală, Robert Bartholomew, este convins că e vorba de înșelăciune în masă. Coautor al cărții „Sindromul Havana: boala psihogenă în masă și povestea reală din spatele misterului ambasadei și isteriei”, alături de Robert Baloh, consideră că dovezile indică în mod covârșitor isteria în masă, iar Sindromul Havana nu este altceva decât rezultatul existenței unor oficiali guvernamentali incompetenți și a unei științe proaste.

Numai că, după cum sublinia The Conversation, este un „imens deserviciu” pentru funcționarii Statelor Unite și serviciile diplomatice canadiene să se sugereze că suferă de o „boală psihogenă în masă”. Publicația citează un studiu condus de Michael E Hoffer, un neurolog de la Universitatea din Miami, care susține că în cazurile reclamate există probleme cu sistemul vestibular central (urechea internă) la 36% dintre diplomații americani și familiile acestora. Iar leziunile sunt organice, nu sunt psihogene, și denotă că țesuturile urechii interne au suferit un … atac.

Concluzia celor două investigații jurnalistice de la finalul anului trecut a fost că cei afectați de Sindromul Havana au fost nevoiți să lupte cu Administrația Trump pentru recunoașterea problemelor, iar unii dintre ei au afirmat că acest lucru a dus la represalii din partea guvernului. Departamentul de Stat a tratat diferit incidentele asociate Sindromului Havana. În cazul Cubei, Administraţia Trump a retras mare parte a personalului diplomatic, a emis o avertizare de călătorie din cauza unor „atacuri ţintite”, a expulzat 15 diplomaţi cubanezi şi a deschis o anchetă independentă, în timp ce, îmbolnăvirile din China au fost numite „incidente de sănătate”. Mai mult, victimele au fost tratate diferit: ofiţerii din Cuba au fost plasaţi în concediu administrativ, cei din China şi-au luat concedii medicale neplătite.

Concluzia oficialilor a fost exprimată de către secretarul de stat (în 2020) Mike Pompeo: deși au fost alocate resurse guvernamentale considerabile, cauza incidentelor rămâne necunoscută.

Însă, orice s-ar afla în spatele Sindromului Havana pare că … atacă din nou

În iulie: Austria

Guvernul SUA a investigat o serie de „incidente de sănătate”, similare cu Sindromul Havana, în care au fost implicați 20 dintre diplomații săi și alți angajați ai administrației: amețeli, pierderea echilibrului, pierderea auzului, anxietate, „ceață cognitivă”.

„Cazurile” de la Viena, publicate inițial de New Yorker, au fost confirmate de Departamentul de Stat al SUA, care „investighează energic”.

BBC nu a pierdut ocazia să amintească faptul că, dincolo de prezența diplomatică americană notabilă din Viena, capitala austriacă găzduiește, în prezent, discuții indirecte între Iran și SUA cu privire la încercările de a reînvia acordul nuclear din 2015 cu Iranul.

În august: Singapore și Germania

Zborul vicepreședintelui SUA, Kamala Harris, de la Singapore către Vietnam a fost întârziat cu câteva ore din cauza unui „incident de sănătate anormal”, cu similitudini cu sindromul Havana. NBC News a relatat că doi diplomați americani au fost evacuați după incidente „acustice” petrecute la domiciliul acestora din Singapore.

Potrivit Der Spiegel, poliția germană a inițiat anchete în mai multe cazuri de Sindrom Havana la Ambasada SUA, cu suspiciunea de vătămare corporală periculoasă. Seria cazurilor a fost numită „un presupus atac sonic asupra angajaților ambasadei SUA”.

Autoritățile nu au dezvăluit niciun detaliu suplimentar.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că agenția face tot posibilul pentru a se asigura că angajații care au relatat despre un incident sanitar anormal au primit o atenție și îngrijire imediată și adecvată.

În septembrie: Serbia și India

Un ofițer CIA care se deplasa în India, împreună cu directorul agenției, a semnalat simptome compatibile cu Sindromul Havana.

Și tot CIA și-a evacuat un ofițer de informații din Serbia după ce a experimentat manifestări specifice aceluiași sindrom, oficialii americani declarând presei că evacuarea a avut loc întrucât agentul se confrunta cu „răni grave”.

Forbes face o listă a locurilor în care au fost semnalate cazuri posibile de Sindrom Havana:

Havana (Cuba), Guangzhou (China), Washington D.C., Moscova, Hanoi (Vietnam), India, Australia, Taiwan, Tbilisi (Georgia), Viena, Berlin.

Iar, șeful CIA, William Burns, numără persoanele afectate: 200 de oficiali americani și rudele acestora, dintre care aproximativ 100 ofițeri ai agenției și membrii familiei lor. Și precizează că există „o posibilitate foarte mare” ca simptomele să fi fost cauzate în mod deliberat, iar Rusia să fie responsabilă.

Spre deosebire de predecesori, pentru William Burns deja fenomenul Sindromului Havana reprezintă o prioritate majoră a serviciului de informații pe care îl conduce. Astfel, un funcționar sub acoperire care a coordonat căutările CIA pentru Osama bin Laden a fost desemnat să coordoneze și efortul agenției de informații de a identifica dacă o persoană sau un grup se află în spatele afecțiunii cu care se confruntă oficialii americani din străinătate.

De asemenea, directorul de Informații Naționale, Avril Haines, a anunțat inițierea unei anchete de 100 de zile a comunității de informații asupra sursei Sindromului Havana și a modului de combatere a acestuia.

Deși se preconizează că ancheta respectivă va fi încheiată înainte de sfârșitul anului, termenul ar putea fi modificat și nu există date publice despre planificarea investigațiilor.

Astfel, pare că ceva se schimbă sau că măcar Administrația Biden se străduiește. Cel puțin renunță la … greierii Administrației anterioare.

Pentru că, așa cum arată un raport al Departamentului de Stat din noiembrie 2018, declasificat și recent făcut public de BuzzFeedNews, nu armele cu microunde se află în spatele misterioaselor leziuni neurologice. Zgomotele reclamate de diplomații americani din Cuba au fost, cel mai probabil, cauzate de greieri. Cine știe? Unii din aceeași familie cu Pangolinul.

Raportul Departamentului de Stat a fost redactat de nimeni alții decât de cei din grupul consultativ JASON, un consiliu științific de elită care a analizat problemele legate de securitatea națională a SUA de la Războiul Rece încoace.

Dar – lucru lăudabil pentru Administrația anterioară - constatărilor raportului JASON li s-au adăugate altele, cele ale unui raport medical, comandat tot de Departamentul de Stat și publicat sub egida Academiilor Naționale de Științe, în decembrie anul trecut.

Raportul a ajuns la concluzia că „energia direcționată, cu frecvență radio pulsată, pare a fi cel mai plauzibil mecanism în explicarea cazurilor, în special la persoanele cu simptome precoce distincte”. În același timp, „Comitetul nu a putut exclude alte posibile mecanisme și a constatat că este probabil ca o multitudine de factori să explice unele cazuri și diferențele dintre altele”.

Academiile Naționale de Științe sunt instituții private, nonprofit, care „oferă națiunii americane analize și sfaturi independente, obiective, pentru a rezolva probleme complexe și informații pentru deciziile de politici publice legate de știință, tehnologie și medicină”.

După cum notează Washington Times, oficialii americani rămân hotărâți să ajungă la originea misterioaselor „incidente sanitare anormale” care au afectat și afectează diplomați, personal militar și membri ai comunității de intelligence, atitudinea față de Sindromul Havana părând a se schimba.

În iunie, Administrația Biden a format două grupuri de experți medicali și oameni de știință pentru a studia „incidentele de sănătate inexplicabile” din rândul personalului SUA.

De asemenea, secretarul de stat Antony Blinken a oferit asigurări că cei care suferă vor fi crezuți și că administrația face tot ce poate pentru a investiga și a oferi îngrijire, iar Casa Albă a trimis o notă Pentagonului în care admite că „incidentele sanitare anormale” reprezintă un pericol real și serios, toate acestea reprezentând o schimbare a răspunsului SUA față de Sindromul Havana.

În octombrie, președintele Joe Biden a semnat Legea Havana care va oferi sprijin financiar angajaților guvernului SUA afectați de „incidente de sănătate anormale”, și a promis să angajeze resursele depline ale guvernului SUA pentru a oferi asistență medicală victimelor și pentru a determina care sunt cauzele și cine este responsabil.

Legea Havana lasă pe seama șefului CIA, William J. Burns, și a celui al Departamentului de Stat, Antony J. Blinken, decizia cu privire la cine este afectat de sindrom și ce compensații primesc.

Iar în rest …președintele Biden tace.

Și totuși cine este în spatele Sindromului Havana?

La cinci ani de la apariția primelor simptome, guvernul SUA nu a stabilit încă cine este la originea atacurilor și ce mecanisme sunt utilizate, dar „se apropie” sau cel puțin așa susținea, în septembrie, directorul adjunct al CIA, David Cohen, la Summitul anual de informații și securitate națională.

Inițiatoarea proiectului de act normativ cu privire la Sindromul Havana, senatoarea republicană, Susan Collins, este tot mai convinsă că un adversar se află în spatele incidentelor.

Iar, în spatele ușilor închise, parlamentarii devin tot mai încrezători că Rusia sau un alt guvern străin ostil se află la originea atacurilor, deși nu există nimic care să lege incidentele de Moscova.

Și totuși rămân multe elemente inexplicabile. De ce au fost și diplomați canadieni afectați în Havana? Au fost victime colaterale ale apropierii de americani? Și de ce nici un oficial britanic nu a raportat simptome?

Iar povestea continuă

Octombrie: Wall Street Journal face publice e-mailurile trimise de ambasadorul SUA în Columbia, Philip Goldberg, despre „incidente de sănătate inexplicabile” (unexplained health incidents – UHI), termenul folosit pentru Sindromul Havana de către guvernul SUA, prezente de la mijlocul lunii septembrie.

Dezvăluirea a fost făcută înaintea călătoriei programate a secretarului de stat american Antony Blinken la Bogota.

distribuie articolul