Fotografiile noastre prin „Prisma” lor

O aplicație care permite crearea de avatare AI a câștigat tot mai multă popularitate.

La sfârșitul lunii noiembrie, editorul foto Lensa a devenit una dintre cele mai descărcate aplicații iOS, dar ceea ce a făcut-o cu adevărat virală este Magic Avatars, care permite utilizatorilor să folosească rețele neuronale pentru a face ca persoanele din fotografii să arate precum personaje din desene animate, din filme, vedete ori supereroi.

Unii recomandă să fie încercată, în timp ce alții sunt îngrijorați cu privire la problemele de confidențialitate, atâta timp cât nu se știe ce se va întâmpla cu fotografiile după ce sunt încărcate în aplicație.

Dar cel mai tare preocupă legăturile strânse cu Rusia, aplicația Lensa, deși utilizează tehnologii occidentale, în special rețeaua neuronală Stable Diffusion, fiind, în întregime, un proiect rusesc, cu fondatori, investitori și dezvoltatori ruși.

Lensa a fost creată, la finalul anului 2018, de Prisma Labs, cu sediul în California, și este al doilea produs al companiei, după Prisma, aplicație lansată odată cu firma în 2016. În acel an, atât Apple, cât și Google au considerat editorul foto Prisma drept una dintre cele mai bune aplicații, iar Forbes l-a adăugat, în anul următor, pe cofondatorul firmei, Alexey Moiseenkov pe lista celor mai străluciți antreprenori sub 30 de ani.

De la sfârșitul lunii noiembrie 2022, Lensa este lider în App Store și se răspândește spontan pe rețelele sociale.

Care ar fi problema cu Lensa: încărcarea fotografiilor într-o aplicație făcută de ruși, pe fundalul știrilor constante despre scurgerile de date personale și escrocherii de pe internet, precum și despre utilizarea unui sistem de recunoaștere facială în Rusia, folosit pentru a reține participanții la acțiuni anti-război și alte acțiuni.

Fotografiile utilizatorilor încărcate pe Lensa intră în baza de date, care este necesară pentru antrenarea rețelei neuronale. Lensa indică direct ce informații colectează: compania nu solicită în mod special metadate (de exemplu, geolocalizare), dar precizează că acestea pot fi legate de fotografii și promite să le ștergă automat împreună cu cele încărcate. De asemenea, Lensa avertizează noii utilizatori că sunt de acord implicit să ajute la „antrenarea” inteligenței artificiale.

Lensa poate colecta automat date de utilizare, adresa de protocol de internet (IP) și cookie-uri, toate acestea fiind, teoretic, setări standard obișnuite pentru editorul foto și alte aplicații. Conform creatorilor, echipa Lensa se asigură că utilizatorii rămân anonimi și că, din cloud, pozele sunt șterse după 24 de ore.

Prisma Lab nu plătește taxe în Federația Rusă: deși sediul a fost, inițial, situat la Moscova, acum este înregistrat în Cipru și San Francisco.

Meduza, un site de știri independent în limba rusă și engleză, cu sediul în Riga, al cărui motto este „Make the Kremlin sad”, susține că nu a putut găsi niciun element de încălcare a datelor care să implice Prisma Lab și-l citează pe Andrey Usoltsev, CEO al Prisma Labs, potrivit căruia compania stochează „cantitatea minimă de date necesară pentru a oferi utilizatorilor servicii de calitate”.

Și totuși, care este povestea Prisma Labs? Aflăm de la Alexey din Sankt Petersburg …

‍

Alexey Moiseenkov a început să programeze la 11 ani. „Mi s-a părut o magie”.

Până la sfârșitul clasei a opta, Alexey a devenit un jucător profesionist de jocuri video și a intrat în top 200 de jucători din Rusia: „am jucat World of Warcraft timp de cinci ore în fiecare zi”.

După absolvirea Universității Politehnice din Sankt Petersburg, Facultatea de Cibernetică, s-a angajat într-o companie de dezvoltare de aplicații mobile. Și apoi la „Yandex”, ca manager de proiect.

Dat fiind că a fost respins la un interviu la Google „din lipsă de experiență”,  Alexey a plecat să lucreze ca analist la Mail.ru și a început să predea, la Institutul de Fizică și Tehnologie din Moscova, cursul „Cum să-ți faci propriul startup”.

La institut, unul dintre studenții săi, Ilya Frolov, „a făcut o chestie de tehnologie Style Transfer”. De acolo i-a venit o idee lui Moiseenkov care i-a plăcut, mai întâi lui Yuri Gursky, vicepreședinte al Grupului Mail.Ru (concediat la două săptămâni după lansarea Prisma), apoi „băieților de la MSQRD” (aplicație realizată de belaruși - unul dintre ei, Yuri Gursky- aplicație cumpărată în 2016 de către Facebook) și lui Nikolai Davydov, co-fondator Gagarin Capital.

Nikolai Davydov a sugerat înregistrarea unei noi companii în Delaware și l-a introdus în ecuație pe Alexey Gubarev (coproprietar Servers.com, proprietar al operatorului centrului de date XBT Holding), care, pentru aproximativ 20% din companie, a furnizat serverele de lucru. De la bun început, Gubarev a deținut cel mai mare pachet de acțiuni în companie, excluzând acțiunile fondatorilor.

„Și am decis să zbor spre Valley, unde se întâmplă lucruri reale, sunt companii de sute de miliarde de dolari, unde este centrul...” povestește Moiseenkov.

Astfel, Prisma a fost fondată, în 2016, de către fostul manager de produs la Mail.ru Group, Alexey Moiseenkov, împreună cu studentul său, Ilya Frolov, foștii săi colegi de la Yandex, Andrei Usoltsev și Aram Hardy (Hayrapetyan), și dezvoltatorul Oleg Poyaganov, proiectul fiind susținut de Haxus (Palta), Elysium Venture Capital (un grup de management de investiții din San Francisco, fondat de Nikolai Oreshkin), Mail.ru Group (Mail.ru Group a fost redenumit VK Company Limited, după cel mai popular produs al său, VKontakte) și Mikhail Taver și Nikolai Davydov de la Gagarin Capital Partners (Taver Capital Partners), firmă de capital de risc cu sediul în Insulele Cayman.

Principalul investitor al Prisma a fost fondul Grishin Robotics al co-fondatorului VK, Dmitry Grishin.

Dar, din 2017, Prisma Labs și-a schimbat acționarii. Drept urmare, societatea de investiții Haxus a devenit principalul proprietar al companiei cu o cotă de peste 40%, în 2018, o parte din acțiuni fiind împărțite între co-fondatorii și fondurile Gagarin Capital Partners și Elysium Venture Capital.

În vara lui 2018, co-fondatorii Prismei, Alexey Moiseenkov și Aram Hardy au părăsit compania.

La începutul anului 2019, Mail.ru Group și Moiseenkov au părăsit acționariatul companiei, vânzându-și acțiunile companiei Haxus (Palta), care a devenit (și este în continuare) cel mai mare acționar al Prisma Labs, cu o participație de peste 40%.

Fundația Haxus a fost creată, în același an cu Prisma Labs, de către Alexey Gubarev (cel cu serverele de la Prisma) și Yuri Gursky, antreprenor IT din Belarus și vicepreședinte al Grupului Mail.ru, concediat cam tot atunci de Mail.ru ca urmare „a unui conflict de interese”. (În octombrie 2016, Mail.ru Group a anunțat că a soluționat conflictul cu Gursky și nu are pretenții împotriva lui).

Gursky și Gubarev și-au fuzionat activele în compania de capital de risc Haxus: în prima etapă, au investit câteva milioane de dolari fiecare, precum și proiectele lor, inclusiv Prisma. Cam de pe atunci, Yuri Gursky locuiește în Cipru pentru că „în Cipru aproape că nu sunt zile ploioase”, și, de acolo, „urmărește îndeaproape ce se întâmplă în patria sa, Belarus”.

Apoi, din 2018 până în 2019, Gursky și Gubarev au cumpărat acțiuni la Prisma de la Mail.ru Group și de la fondatorii startup-ului și au devenit principalii acționari. În primăvara lui 2018, Gursky, absolvent de MBA la Universitatea poloneză Kozminsky, a intrat și în societatea de administrare a fondului Gagarin Capital, și aceasta investitor Prisma.

În 2020, fondul de risc Haxus Venture a fost transformat în compania care astăzi se numește Palta.

An în care o investigație Wall Street Journal îl menționează pe Alexey Gubarev în dosarul Trump/Christopher Steele, ca „expert în piraterie, recrutat sub constrângere de serviciile de securitate rusești”. Și pe Gubarev și Webzilla, rețea backbone privată care leagă mai multe centre de date neutre pentru operatori din Europa, America de Nord și Asia, parte a XBT Holding.

Andrey Usoltsev a devenit CEO al Prisma Labs, dar îl regăsim și la Palta, în calitate de cofondator.

După 24 februarie 2022, și pe fundalul unei ieșiri masive de specialiști IT din Rusia, startup-ul Prisma Labs a început să mute angajați în Cipru.

Nu se știe dacă investitorii chinezi, despre care scria Forbes.ru în 2019, au rămas în proiect. (În 2018, pe blogul Prisma Labs, era menționată inițierea unui parteneriat cu Huawei pentru dezvoltarea de „noi efecte de cameră bazate pe inteligență artificială, special pentru telefoanele inteligente Huawei”).

Ce-a mai făcut Alexey Moiseenkov după ce a părăsit Prisma Labs?

‍

Și-a urmat crezul: „în următorii ani nu va exista realitate virtuală în jocuri. Pentru mine, VR-ul ideal este platforma Neurolink, adică poza imediat din capul meu. Fără întârziere de imagine, nicio grafică, fără probleme tehnice. Și jocul VR și AR reprezintă o etapă intermediară”.

Împreună cu Oleg Illarionov, fost dezvoltator al VKontakte și creatorul unei aplicații asemănătoare Prisma, pentru procesarea fotografiilor prin rețelele neuronale Vinci, Alexey Moiseenkov și Aram Hardy – colegul său de la Prisma - au început să dezvolte un messenger bazat pe Capture machine learning, o aplicație care să permită oamenilor să se conecteze la un context comun (de la un meci de fotbal la o melodie ascultată) în timp real.

Și, astfel, este creată o nouă companie, Capture Technologies, cu Moiseenkov CEO și Hayrapetyan director de marketing. Pentru dezvoltarea sa, în iunie 2018, partenerii au strâns 1 milion de dolari de la VK, General Catalyst, Elysium Venture Capital – aflat printre investitorii Prisma - și alții. Lansarea oficială a aplicației a avut loc în iulie 2019, an în care, Alexey Moiseenkov, alături de Fyodor Bondarchuk, a investit și în serviciul de recomandare a filmelor, Must. Banii au fost destinați transformării aplicației într-un agregator de servicii video precum Netflix și HBO.

Doi ani mai târziu, în 2021, antreprenorii au renunțat la Capture, iar Moiseenkov refuză să vorbească despre motivele închiderii proiectului.

Dar Alexey Moiseenkov merge mai departe și, din Londra, anul acesta, a anunțat că este „încântat deînființarea unei noi companii, LF. Group Inc, alias LFG”.

Startup-ul, care ajută jucătorii și comunitățile să găsească colegi de echipă pentru jocurile online, strânsese, în septembrie 2022, 1 milion de dolari în investiții de la compania americană Grishin Robotics (vă amintiți de ea, nu?), deținută de Dmitry Grishin, co-fondatorul Mail.ru Group (VK). Alți co-fondatori includ co-fondatorii platformei Overgear, Dmitry Beseda și Alexander Karetin, și fondatorul eStreams, Stas Kapinus.

Și totuși … cine e Prisma?

‍

„Mentorul de proiect”, Nikolai Davydov, co-fondatorul Gagarin Capital (în 2016):

„Angajații holdingului Mail.Ru Group au ajutat foarte mult la crearea serviciului și sunt puține companii în Rusia care se pot lăuda cu o atmosferă în care se pot dezvolta astfel de talente”.

„Grupul Mail.Ru și Yandex sunt cele două alma mater ale proiectului, unde membrii echipei Prisma au învățat toate acele abilități interesante care le permit să lanseze produse de clasă mondială cu o creștere explozivă.”

Alexey Moiseenkov (interviu Meduza, 2016):

„Astăzi este cunoscut faptul că Mail.Ru a devenit investitorul Prisma. Cât de mult a investit compania în tine? „Nu pot vorbi despre asta”.

O ultimă precizare:

Începând cu 8 decembrie, registrul ARI din Rusia, al organizațiilor care difuzează informații serviciului de securitate, FSB, include 348 de înregistrări.

Serviciile Yandex pentru comandarea unui taxi, livrarea alimentelor și închirierea scuterelor sunt pe listă, alături de VKontakte, Mail.Ru și Telegram, Sberbank Online, Tinkoff Bank, Tinder.

Obligația organizațiilor de a transfera date către forțele de securitate a apărut după adoptarea modificărilor la legea cu privire la informații, cunoscute sub numele de „pachetul Yarovaya”, după numele unuia dintre autori, deputatul Irina Yarovaya, un set de două proiecte de lege federale rusești, 374-FZ și 375-FZ. Și asta se întâmpla în … 2016.

‍