Când Matrioška și Kaťuša ajung în Munții Tatra, Slovacia încotro?

Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a prezentat, recent, strategia de securitate națională a Germaniei. Într-o schimbare de atitudine, guvernul german a promis o investiție unică de 100 de miliarde de euro pentru a-și moderniza forțele armate în urma invaziei ruse a Ucrainei. Și ministrul a mai spus ceva: exercițiile militare ale Germaniei trebuie să reflecte noi realități și trebuie luat în considerare faptul că flancul estic al Alianței se află sub o nouă amenințare. Iar Germania „va aduce o contribuție substanțială la aceasta din Slovacia”.

Parlamentul slovac a autorizat staționarea în țară a forțelor NATO. Desfăşurarea va include un sistem de apărare aeriană Patriot, care va fi operat de trupe germane şi olandeze, iniţial pe aeroportul Sliac din centrul Slovaciei, la 500 de kilometri de granița cu Ucraina.

Ministrul slovac al Apărării, Jaroslav Naď a precizat că sistemul Patriot va fi o completare şi nu un înlocuitor al sistemului S-300 din epoca sovietică pe care îl operează Slovacia. Iar Slovacia este dispusă să dea S-300 Ucrainei, dacă şi când va primi o înlocuire adecvată.

Între timp, pe celălalt front…

‍

Agenția Națională pentru Combaterea Criminalității (NAKA) din Slovacia a reținut, nu cu mult timp în urmă, patru cetățeni slovaci, suspecți de spionaj în favoarea Rusiei: un colonel din Ministerul Apărării, un fost membru al Serviciului de Informații Slovac (SIS), o persoană aflată în legătură cu site-ul web General News, blocat de către Oficiul de Securitate Națională pentru răspândirea dezinformării, și un asistent al unui membru al Parlamentului. Două operațiuni: „Kaťuša” și „Matrioška”.

Potrivit declarațiilor oficiale, au fost realizate acțiuni, în patru localități diferite - Košice, Vranov Nad Topľou, Ružomberok, Liptovský Hrádok - menite să destructureze rețeaua serviciilor de informații ale Federației Ruse pe teritoriul Slovaciei, o rețea care viza, de asemenea, Ucraina.

Pavel Bučka, fost vicerector la Academia Militară din Liptovský Mikuláš (unde a coordonat Departamentul de Securitate și Apărare) a cooperat, din 2013, cu intelligenceul rus, în schimbul unor sume semnificative. Bohuš Garbar, corespondentul General News, a recunoscut și el colaborarea cu aceleași servicii, din aprilie anul trecut, în schimbul a zeci de mii de euro. Ceilalți doi, fostul membru SIS și Jozef Mihalčina, fost asistent al deputatului Miroslav Suju, au cooperat cu poliția și au fost eliberați.

În urma operațiunilor „Kaťuša” și „Matrioška” au fost expulzați și trei diplomați ai Ambasadei Rusiei la Bratislava, unul dintre aceștia fiind adjunctul atașatului militar, Serghei Solomasov.

Ulterior reținerii cetățenilor slovaci și expulzării cetățenilor ruși, publicația Denník N a prezentat un videoclip, provenind de la serviciul de intelligence militar slovac, în cadrul căruia apare Bohuš Garbar care primește 1000 de euro de la Serghei Solomasov, destinați furnizării de informații secrete.

Ministrul Apărării, Jaroslav Naď, apreciază contribuția Serviciului de Informații Militare (VS) în caz și furnizarea de către agenție a unor „informații cheie și dovezi clare”, ceea ce consideră că ar reprezenta „doar începutul”, în condițiile în care „structura s-a deschis destul de frumos” și va merge mai departe „în mod clar și temeinic.”

Din 2020, „structura” de care vorbește ministrul Apărării are un nou șef: generalul de brigadă Róbert Kleštinec, fost comandant adjunct al Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate slovace.

Róbert Kleštinec ar trebui să reprezinte un „element de legătură” în Serviciul de Informații Militare, în cadrul căruia au funcționat întotdeauna „grupuri diferite”, care la orice schimbare de guvern s-au luptat între ele. Este opinia aceluiași ministru care nu uită „cazurile” asociate agenției de intelligence, acestea fiind „o problemă care se repetă la nesfârșit”. Condiții în care,  Kleštinec, actualul șef al informațiilor militare și-a propus „să scoată agenția de pe primele pagini ale ziarelor” și să restabilească încrederea în instituție.

Unul dintre „cazurile” incomode l-a vizat pe însuși Jaroslav Naď, înainte de preluarea mandatului de la ministerul Apărării.

Jaroslav Naď, membru al formațiunii OľaNO („Oameni obișnuiți și personalități independente”) a lucrat, în trecut, ca analist al Apărării, director al Institutului Slovac pentru Politică de Securitate și director adjunct al Globsec, organizație neguvernamentală din domeniul politicii internaționale și al securității. A fost, de asemenea, diplomat, a lucrat ca șef al secției de Apărare a delegației slovace la NATO și al Reprezentanței Permanente a Republicii Slovace pe lângă UE, ca reprezentant slovac în Comitetul pentru Politica de Apărare și Planificarea Apărării NATO, în Grupul de lucru al NATO pentru planificarea nucleară și în cadrul Grupului de lucru comun Capabilitățile de apărare ale UE și NATO.

Însă, înainte de a prelua funcția de conducere din minister,  Naď a făcut obiectul unei plângeri penale. Motivul: a pus întrebări despre presupusa prezență în Slovacia a unui agent GRU implicat în cazul Skripal.

Fapt descris astfel de către Jaroslav Naď într-un interviu: „Am găsit undeva că ar putea exista o legătură cu diplomații ruși care lucrează în Slovacia, care au acoperire diplomatică, în timp ce sunt agenți GRU. Am întrebat ceva în acest sens …doar în general. În calitate de analist, în momentul în care un diplomat rus a fost expulzat din Slovacia, adunam informații pentru a le putea evalua. Și nici nu am primit un răspuns la întrebarea mea.”

Jaroslav Naď s-a confruntat cu două procese penale. Primul caz este legat de „interesul” respectiv și se referă la infracțiunea de punere în pericol a unor date clasificate cu privire la acțiuni rusești în Slovacia. În cel de-al doilea caz, în calitate de analist, Naď ar fi corupt un jurnalist - Roman Pataj de la Denník N - pentru editarea unor texte.

Necazurile lui Jaroslav Naď au pornit, se pare, de la Serviciul de Informații Militare. De fapt cel care a depus plângere penală împotriva sa, în ambele cazuri, a fost șeful agenției, Ján Balciar.

Dar colegii din OľaNO au fost alături de Jaroslav Naď, atât liderul formațiunii, Igor Matovic, care a considerat că ancheta poliției este un abuz de putere înainte de alegeri, cât și Eduard Heger, cel care, în 2021, avea să devină premier și care a susținut că informațiile militare nu au fost capabile să furnizeze dovezi împotriva politicianului OľaNO.

Iar membrii grupului parlamentar OľaNO au depus o plângere la poliția financiară în legătură cu proprietățile șefului de informații militare, Ján Balciar, bunurile acestuia depășind valoarea de 3 milioane de euro.

OľaNO a câștigat alegerile, șeful Serviciului de Informații Militare, Ján Balciar, și împreună cu el, alte aproximativ 20 de persoane, și-a dat demisia, dar telenovela serviciu de informații – partid, de această dată, la guvernare, pare că nu s-a încheiat.

Secretarul de stat al Ministerului de Interne, Vendelín Leitner, ar fi fost interceptat, la un moment dat, de către intelligence-ul militar. Un fapt asupra cărora doi reprezentanți ai OľaNO n-ar fi tocmai de acord. În timp ce ministrul de Interne, Roman Mikulec, a declarat presei că informațiile despre interceptare sunt adevărate, ministrul Apărării, Jaroslav Naď, nu știe despre ce e vorba.

Potrivit Fundației Stop Corruption, Leitner s-a plâns la Curtea Constituțională și a cerut despăgubiri de zeci de mii de euro, fără succes, instanța citând în motivare documente secrete conform cărora ar fi fost monitorizat pentru posibile comportamente corupte.

Însă Serviciul de Informații Militare consideră că a existat o suspiciune rezonabilă despre diferite forme de comportament corupt ale demnitarului față de angajați ai Ministerului Apărării.

‍

Și cum o nenorocire nu vine singură…

‍

În ianuarie acest an, NAKA a fost chemată să investigheze cazul unui bărbat găsit mort, într-o carieră din Bratislava, spânzurat și cu mâinile legate, asupra căruia există suspiciunea de asasinat: Petr Bučka, fost director al VS în anii ‘90. Bučka urma să depună mărturie în calitate de martor în cazul complicat al unui om de afaceri.

Dar, în comunitatea slovacă de intelligence, Serviciul de Informații Militare nu este singurul cu probleme.

Cu un an în urmă, Agenția Națională pentru Combaterea Criminalității l-a arestat pe directorul Serviciului de Informații Slovace, Vladimír Pčolinský, pentru suspiciuni de corupție.

La momentul reținerii,Vladimír Pčolinský se afla în funcție nu de multă vreme, el fiind nominalizat, în aprilie 2020, de către una dintre formațiunile aflate la putere, Sme Rodina („Noi suntem familia”), reprezentată în Camera Deputaților de fratele și soția sa.

Pčolinský ar fi urmat să accepte o mită în valoare de 40.000 de euro de la Zoroslav Kollár, un influent om de afaceri, ca să oprească o anchetă a agenției de intelligence asupra acestuia. Intermediarul ar fi fost adjunctul directorului SIS, Boris Beňa, care a fost mai întâi arestat, iar ulterior a cooperat cu poliția depunând mărturie împotriva fostului său șef. Pčolinský a negat toate acuzațiile.

La finalul lunii august 2021, după 175 de zile de arest, acuzațiile care planau asupra fostului director au fost anulate de către Parchetul General și Vladimír Pčolinský a fost eliberat din închisoare. Procurorul general a folosit o controversată secțiune 363, care dă Parchetului General puterea de a renunța la orice acuzație. Au fost invocate erori de procedură neprecizate și lipsă de probe. Iar ridicarea acuzațiilor lui Pčolinský a fost considerată de chiar șeful statului, Zuzana Čaputová, drept … surprinzătoare.

La o săptămână după ce a fost eliberat, Vladimír Pčolinský, dădea un interviu în care susținea că după preluarea postului de director al SIS a constatat că „există rezerve în anumite activități” și a stabilit „noi obiective de dezvoltare, Zoroslav Kollár fiind unul dintre ele.”

Potrivit lui Pčolinský, adjunctul său, Boris Beňa, a jucat un rol cheie în caz.

Doar că, în februarie, fostul director al SIS a fost acuzat din nou de corupție. Fără alte comentarii făcute de către Parchet. Poliția a precizat că, pe lângă infracțiunea de mită, Vladimír Pčolinský se confruntă și cu acuzații de abuz de autoritate a unui funcționar public și de punere în pericol a unui fapt confidențial.

Presa locală vorbește despre un război între poliție și serviciile secrete. Și că ancheta cazurilor unor polițiști de top, Parchet sau Administrația Financiară ar fi manipulată.

Ceea ce este contrazis de președintele poliției, Peter Kovařík, care susține că, deși „fiecare are poziții de plecare complet diferite și metode de lucru complet diferite”, ceea ce conduce la discuții, războiul dintre SIS și forțele de poliție este cu siguranță exclus și nimeni nu este interesat să rupă o relație reciproc avantajoasă.

Și se așteaptă, ca și în cazul Serviciului de Informații Militare, ca actualul director al SIS, Michal Aláč, să întreprindă o reformă profundă și să restabilească încrederea în partenerii străini.

La începutul lunii februarie, parlamentarii slovaci au aprobat acordul de apărare cu Statele Unite, după săptămâni de discuții. Tratatul, care face ca Slovacia să obțină 100 de milioane de dolari din fonduri americane pentru modernizarea infrastructurii, permite forțelor americane să folosească două aeroporturi din Slovacia, la Sliac și Malacky-Kuchyna, pentru următorii zece ani, inclusiv pentru depozitarea echipamentului militar. Descris ca o simplă formalitate de către susținătorii săi și făcând din Slovacia ultima țară de frontieră estică a NATO care a adoptat o astfel de înțelegere, acordul s-a confruntat cu o opoziție acerbă în Parlament și pe străzi. Partidele de Opoziție, în special Smer, Hlas și grupurile de extremă dreapta, alimentate de site-uri web de dezinformare și de conturi de rețele sociale, au acuzat guvernul că a vândut suveranitatea Slovaciei către Washington și forțele NATO. Staționarea de trupe străine în țară rămâne controversată pentru mulți slovaci, dată fiind experiența invaziei și ocupării ulterioare a Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia după Primăvara de la Praga în 1968.

Un sondaj din 2020 a constatat că doar jumătate din populația Slovaciei (51%) este favorabilă NATO, o proporție similară fiind de părere că este important să se mențină relații bune atât cu Statele Unite, cât și cu Rusia.

Între timp, ministrul Apărării, Jaroslav Naď, susține că scopul guvernului Putin este să incite, să desființeze unitatea UE și NATO, într-o varietate de moduri și cât mai eficient posibil, iar o treime dintre rușii de la ambasadele Cehiei și Slovaciei ar putea lucra direct pentru serviciile secrete rusești, foarte active și cu multe idei inovatoare. De pildă, în 2019, mai multe femei drăguțe au sosit din Rusia pentru a avea grijă de mormintele militare sovietice, dar s-a observat că aceste femei își petreceau altfel timpul.

‍